« Glasnik SAN », V—1, 1953, 133—134), in seria de studii « Srpski dijalektoloäki zbornik», editata de Institutul de limba sirbocroatä de pe lingä Academia de ftiin(e de la Belgrad. Lucrärile fi articolele sale, räsfirate prin revistele de specialitàte, trateazä probleme de dialectologie sirbocroatä, in special voivodineanä chestiuni de istorie a limbii sirbocroate fi starea actualä a limbii literare, probleme de fonetica, etimologie, semantica fi topono-masticä. Ivan Popovié era preocupat in special de probleme de balcanologie, ocupìndu-se in cadrul acestora de relafiile lingvistice sirbo-roinìne, sirbo-albaneze, greco-slrbe fi sirbo-bulgäresti. Articolele sale consacrate acestei problematici i-au fost tipärite in publicafiile Academiei de la Belgrad « Juznoslovenski filolog », « Na§ jezik », « Glasnik SAN », « Zbornik radova Vizantoloäkog instituta SAN »), ale asociafiilor fi societäfilor ftiinfifice din alte centre (« Zbornik Matice Srpske », « Godiänjak Balkanoloäkog Instituta », « Iiadovi Nauénog druätva NR B i H », « Makedonski jazik » f. a.) fi in alte reviste fi ziare. Unele articole au fost publicate fi in limba albanezä sau rominä (in « Jeta e Re», « Perparimi * de la Pristina, « Fllaka e Vllaznimit » de la Skopje, sau in revista « Lumina * de la Virfet). Con-tribufiile lui Ivan Popovic scrise in limbi stràine au väzut lumina tiparului in publicafiile ftiinfifice de frunte din mai multe färi europene («Welt der Slaven », «Zeitschrift für slavische Philologie », « Beiträge zur Namenforschung », « Probleme der neugriechischer Literatur », « Vasmer-Festschrift », « Voprosy slavjanskogo jazykoznania », « Slavjanskoe jazykoznanie », « Slavjanskaja filologia », « Ricerchi slavistice », «Annali dell Instituto Orientale di Napoli»; « Wiener slavistisches Jahrbuch», « Revue des études slaves », «Vox Romanica», «Cercetäri de lingvisticä », Cluj). In scrierile sale Ivan Popovié a dat dovadä de multä inventivitate, originalitate fi a folosit o bogatä documentare. Chestiunile de limbä sirbocroatä sint studiate de el In legäturä cu realitatea istoricä fi legäturile limbii sirbocroate cu limbile inconjurätoare. Ivan Popovié nu privea faptele de limbä sirbocroatä in mod izolat (« unilateral fi nedia-lectic », cum avea sä se exprime), ci cercetind in mod perseverent relafiile acesteia intr-un ansamblu balcanic. Cunoscind in bunä mäsurä limba rominä fi problemele ei esentale, Ivan Popovié abordeazä in mai multe dintre lucrärile sale chestiuni de lingvisticä romineascä. Astfel, incä din anul 1949 prezintä (in «Juznoslovenski filolog», Belgrad, XVIII, 1949—1950, 328—335) unele lucräri ale acad. Emil Petrovici, discutindu-le amplu fi competent. Urmä-rind drumul vlahilor medievali in regiunile sirbocroate fi terminologia pastoralä de origine romineascä din aceste pärfi, Ivan Popovié publicä studiul säu important Contribuite la studierea cuvintelor rominefti in limba sirbocroatä («Lumina», Virfef, IX — 3/4, 1955, 73—83) 1, scofind in evidenti 34 de termeni noi, cu sensuri noi sau cu o arie de räspindire mai largä, completind in felul acesta lista cuvintelor de provenienza romineascä in limba sirbocroatä datä anterior de Sextil Pufcariu (Studii istroromine), II, Bucurefti, 1926, 274—315). Pe lingä un artieoi programatic privitor la studierea contactelor lingvistice slrbo-romine din Banat (publicat in ziarul « Dnevnik » din Novi Sad, XIV — 3172, 29.1. 1955, 1), regretatul lingvist a mai publicat in revista Institutului de lingvisticä din Cluj articolul Note fi etimologii: s.-cr. lacuga « laitue» («Cercetäri de lingvisticä», II, 1957, 291—292). Dupä informatile date de autor Insufi (cf. Geschichte der serbokroatischen Sprache, Wiesbaden, 1960, 573), däduse la tipar un studiu recapitulativ intitulat Valacho-Serbica (in revista « Südost-Forschungen » din München). Totufi cele mai multe probleme de lingvisticä romineascä sint incluse in cele douä edifii (sirbocroatä fi germana) ale Istoriei limbii sirbocroate, mai ales in edifia completata fi amplificata din 1960. Astfel, in ansamblul relafiüor lingvistice slavo-romine, Ivan Popovié se ocupä aici mai ales de « daco-slavä », de problema slavilor din Dacia (edifia germanä cit. p. 44—46, 137—139, 290—292), de problema dificilä a formärii limbii romine fi de cea a rominilor balcanici (ibid., p. 59—64, 159, 239—240, 470), mergind pe urmele maes-trului säu, Henrik Barié, cunoscutul albanolog, balcanolog fi indoeuropenist iugoslav (cf. « Lumina » IX — 1/2, 1955, 70). Soarta slavilor in Dacia, din cele mai vechi timpuri fi pinä la asimilarea lor in masa romineascä, toponimia slavä din regiunile rominefti fi cea romanica sau romineascä in pärfile iugoslave, imprumuturi lexicale fi alte raporturi lingvistice sirbo-romine — toate acestea fi-au gäsit oglindire in cartea sa *. Prin moartea lui Ivan Popovié lingvisticä iugoslava pierde o forfä tinärä, spre care erau indreptate frumoase sperante, iar lingvisticä romineascä pierde un prieten — slavist care-i cunoftea Indeaproape problemele fi le aborda in mod ftiintific. Zrenjanm (Iugoslavia) RADU FLORA x Cf. recenzia semnatä de B. BERIÓ, ln Rsl, IV, 1960, p. 384—385. * Cf. recenzia publicatä de H. 11IHÄESCU, ln SCL, XII, 1961, nr. 2, p. 278—282. 557