se pun gresit In vinzare si pàminturile care nu fuseserà hasuri turce^ti cum este mosia Zimnicea, proprietatea lui Constantin Ipsilanti, sau unele mosii ale mànàstirii Pantelimon ca Odivoaia, mo§ia Lichiresti din jud. Ialomita a mànàstirii si spitalului Coltea s.a. Divanul protesteazà §i aratà cà acestea erau moijii mànàstire^ti §i boieresti, iar nu hasuri turce^ti. Cercetàrile care se fac 1 intirzie, dar pinà atunci bulgarii se stabilesc pe aceste mo§ii. De altfel, bàjenarii nu fàceau nici o deosebire intre teritoriile de la nord si cele de la sud de Dunàre, socotindu-le ca teritorii otomane eliberate de armata rusà. Ei sustin aceasta §i In fa|,a ispravnicilor de jude|e. Astfel bàjenarii aseza^i la Chirnogi, ca si in alte sate de pe lingà balta Greaca (care era de fapt a mànàstirii §i spitalului Pantelimon), spuneau ispravnicilor cà « .. .excelenta sa gheneral Zat (Zass) le-au dàruit balta aceasta sà fie a lor »2.
    De asemenea Petre Canus se plingea Divanului cà, avind pe mosia Gior-mànesti (Ialomita) un privai de pe§te, « doi sirbi anume Gheorghe i Sava ce se aflà tilmaci pe lingà Ex. sa ghinàrar Intov... dupà rugàciunea ce au fàcut catre Ex. sa i-au hàràzit vinzarea pe^telui de pe acea mo§ie 3.
    Comandanti trupelor rusesti, care erau in aceste jude|e de pe marginea Dunàrii, i-au a§ezat aci pe bulgari, pe de o parte pentru cà ace§tia nu voiau sà piece mai departe, iar pe de alta pentru cà socoteau cà stabilirea lor aci era cu totul temporarà, urmind ca la prima imprejurare favorabilà sà fie trimisi in sudul Rusiei unde ii a^teptau locuin^e gata pregàtite. De altfel insusi Koronelli explicà situatia cit se poate de dar. Desi bulgarii trebuiau a^ezati pe pàminturile libere, ace§tia aveau nevoie de hranà si de toate cele necesare pentru a fi instataci aci, iar pàminturile care se dàdeau de stat fiind libere, dar pustiite, nu le puneau la dispozi(,ie posibilitatea de a-?i satisface nevoile lor. De aceea s-au asezat printre locuitorii de ba§tinà. Inaisi pro-prietarii ii invitau sà se aseze pe pàminturile lor 4.
    0	datà cu venirea lui Kutuzov la comanda armatelor de la Dunàre situatia se schimbà total. Considerind, pe de o parte, cà pàminturile « libere »• vor putea cuprinde pe to|i emigranti §i dorind, pe de altà parte, sà incurajeze trecerea Dunàrii de càtre bulgari, el a dat lui Koronelli cunoscutele in^tiintàri, acordind totodatà bàjenarilor privilegiile aràtate mai sus. Aceste privilegii au fost considerate de càtre bulgari ca fiind vaiabile pe tot intinsul tàrii, care dupà cum considerau ei, fusese in intregime pàmint turcesc eliberat acum de armata rusà, care putea dispune de el dupà voie.
    Alàturi de plingerile aràtate mai sus, s-au pàstrat §i aitele asemànàtoarer nu numai din anul 1811, pe care le làsàm insà la o parte, pentru a incheia cu una din eie, care aduce elemente noi si foarte importante.
    La 3 noiembrie Divanul aràta generalului Komnino pagubele ce le-au adus bàjenarii spitalului sàracilor bolnavi al mànàstirii Pantelimon. Pe mosia acestuia de la Chirnogi, bulgarii fàceau negot « cu scaun de màcelàrie,.
     1	V. A. URECHIA, op. cit., p. 629—630.
     2	Ibidem, p. 697.
     3	ARH. ST. BUC. Mss. 66, f. 103. La fel fàceau fi « sìrbii » afezaji In satele Ciocànesti fi Bogata (ale mìnàstirii Antim fi Màrgineni) ... « zicind cà le-au poruncit un ofiter ce au trecut pe acolo ca afa sà urmeze ...» Aceeafi situale este fi pe mofiile mànàstirilor Dealul fi Radu Vodà din Ialomifa unde bulgarii erau apàrati de « un ofifer anume Makedonski » si .. . « acum in puterea acelui ofiter sà inipotrivesc ... ». (f. 118, 126)
     4	JJoKyMeumu u Mamepua.iu, p. 67.
44