stabilit intre acesta §i emigratia din Ungaria cä se va da comanda legiunii romine unui general polonez
    Incä inainte de a se fi constituit legiunea rominä, indatä dupä redactarea « proiectului de pacificare » de la Seghedin intre romini §i unguri, Bern a incercat cunoscutul säu pas in directa principatelor romine prin incursiunea armatä de la Tirgul Ocna din 23—25 iulie (st. n.) 1849. Din proclamaba de la Oituz din 19 iulie se vede cä in gindul generalului polon nu era vorba de o simplä demonstrare, ci se gindea la o actiune de lungä duratä menitä sä elibereze Moldova: « Popor moldovean, dacä vrei sä fii liber §i sä te bucuri de o cirmuire constitu^ionalá sub suzeranitatea Portii, scoalä-te ... In curind, cu ajutorul armatei unguresti §i a populatiei räzboinice din Tara Romineascä, care se va scula in acelasi timp, nimicirea armatei dusmane nu va fi grea »2. Oastea lui Bern dobindise la 23 iulie o biruintä la Onesti si ocupase tirgu^orul Tirgul Ocna, ceea ce produce teamä intre boierii care se pregäteau sä fugä din tarä 3.
    Retragerea lui Bern in Transilvania, peste trei zile, nu se datora lipsei de ecou a proclamatiei sale intre moldoveni, ecou care nu avusese timpul material sä se facä auzit ,ci necesitätii in care se afla generalul de a face fa^ä luptelor din Ungaria, care luaserä o intorsäturä tot mai defavorabilä.
    Intrebarea care rämlne nerezolvatä este aceea de a §ti dece Bern s-a indreptat spre Moldova si nu spre Jara Romineascä, unde domnea un spirit revolucionar mai avansat si in directia cäreia il indemna §i Gezar Bolliac4. Ghiar Bälcescu era convins cä Bern va porni spre sud, in jara Romineascä, §i seria plin de nädejde: «Asa dar peste putin, impreunä cu Bern voi intra in Valahia Mare (Jara Romineascä) c-o mare putere ¡-si 8 milioane oamini vor fi in picioare » 5. Este posibil ca ac£iunea lui Bern in Moldova sä fi fost dictatä de motive strategice, pentru täierea legäturilor armatelor tariste din Jara Romineascä, dar mai ales motive politice i-au dictat sä se indrepte in aceastä directie. Este usor de inteles cä scopul säu final era eliberarea Poloniei §i Polonia se afla mai aproape de Moldova, pe acolo se putea ajunge mai repede in patrie.
    Episodul Bern in Moldova, aläturi de mediatiunea emigratiei polone pe lingä guvernul maghiar in favoarea rominilor, sint douä fapte pozitive, desi de scurtä duratä, din istoria aban^ei romino-polone de la 1848—1849. Eie trebuie amindouä intelese in cadrul imprejurärilor grele, pline de contraziceri, din Ungaria, in perioada celui de al doilea an al miseärii revolutionäre din acea tarä.
   COOPERAREA ROMlNO-POLONÄ LA 1848-1849 ÍN LUMINA ISTORIEI
    Cooperarea romino-polonä in revolutia de la 1848 a fost unul din acele episoade istorice, care, la prima vedere, s-ar putea numi« zadarnice ». Desigur, istoria este plinä de asemenea episoade §i de lupte färä rezultat §i care nu au ajuns nici macar la intruchipare in fapte precise, räminind simple proiecte, planuri politice rämase neterminate. Este insä o intrebare: eit de zadarnice
     1	L. RUSS JAN, Polacy i sprawa polska na Wegrzech, p. 196—197.
     2	I. GHICA, op. cit., p.392—393.
     3	L. RUSSJAN, op. cit., p. 200.
     4	I. GHICA, Amintiri din pribegie, p. 364.
     5	Ibidem, p. 366.
71