acte de intärire a privilegiilor fiind totodatä si un « gleit »: hpakhaa h \'pHc-TÍ/ftHCKklA\R TAiHTWitt (1456, G II 777), A‘>fA\ H A“*''” iClH 1,4,11 AHCT rrttH-tokhkih 1 (1463, B II 295). §tefan cel Mare acordä de douä ori «gleit» boierului Mihail Logofätul care fugise in Polonia: aaah «cavm ctc Ham ahct PAÉHTOK'kH'klH NpdKkl A\. . . rrtfHTOiW, HKOK Hd KCÍ5A\ CK'liT-fe CTCHT 2 (1457, B II 257), cha\ rpdKKiA\... amctoaah h rdfHTOAi (1468, B II 305). Un «gleit» este invocat de Petru Aron in scrisoarea cätre nobilii Buceatki inainte de a fugi in Polonia: «kojk ha ahct®x taíhtokhkix ctoht ‘cum stä scris in cärtile de salv-conduct’ (1457, C II 810; trad. noasträ; Costächescu: «cartea», la sing.). Un ‘gleit’ este amintit si in solia lui Luca cätre regele Poloniei, Alexandru, la 22 noembrie 1503: ki’aíht.'khkih ahct k... iidHOAVk A'*''”; khach-TOKHklH AHCTk... llpkIHfCk; IdK© 8 KTAÍHT8 . . IldnHCdHO (B II 486) 3. ln polonä din germana: Geleit ‘trecere’, Geleitsbrief ‘scrisoare de trecere’, incepind din sec. XIV4; in v. cehä: klejt, glajt (azi glejt ca in pol.), in ucr. din pol. (s. XV — XVIII): hlejt, glejt (cf. Slawski, 1 282). Iti polona veche gleyt, glet insemna ‘asigurarea sederii sau trecerii cuiva pe un teritoriu prin scrisoare sau convoi’ (gleyt conductus, 1428, gleyth 1455) 5, iar mai tirziu (pe la 1500) ‘aliantä, tratat de aliantä’ (cf. SI. Stp. II, 414—415). Gp. SW I 833, Brückner 141. L. Moszyñski, op. cit., p. 58. Faíhtokath, pol. glejtowac, ‘1. a da scrisoare de trecere (gleit) 2. a conduce, a escorta’. Apare adesea aläturi de rAfHTk, ahct i’aíht«>khkih, de obicei la indicativ prezent sau perfect, pers. I plural: h rAeH rSfAtk h rAfHTOKAAH écmh fro npdKHAt rA(HTOA\, si-1 intoväräsim si 1-am intovärä^it cu aceastä adeväratä. . . carte de trecere’ 1460 (B II 469) 6; h rAíHTStaíii chax haiuha\ iipakkiaí... i’aíhtoa» ‘si läsäm sä treaca cu aceastä adeväratä... a noasträ scrisoare de trecere’ 1468 (B II 305). Ideea de ‘a conduce pe cineva in mare cinste, ceremonios, cu o suitä specialä’ (cf. SW I 833,7) apare ciar intr-un act moldovenesc din 23 sept. 1453 (care este totodatä §i cea mai veche atestare a termenului TAÍHTK, TAfHTOKdTH); HAUÍT HdC TAiHTOKATH CKOHAWI MCTKipAÍH KÍAHKHAUI IIAHKI H p¿A't.AA\H iar mai jos ¿kki hac A\HpH© rAfHTCKATH ‘ca sä ne conducä in pace’ (C II 766). Sensul ‘a escorta’ corespunde pe deplin germ. geleiten (Geleite ‘escortä’). 1’oaA'k, x'oaa.’K, OAA.h pol. hold, hold, ‘omagiu de fidelitate, supunere’ (al vasalului, fatä de suzeran). Apare in actele externe prin care voievozii si boierii moldoveni se declarä vasali ai regilor poloni, in urmätoarele forme: a) CAAKI HdHIHX ilipfAKOK'h; A HpHCAl’ K CA,\V CKOfl'd H 3AIIHC0y ll«*TKipAHTH (1434, C II 663 si 666) «. 1 In orig. r,\gbur, gemein, > gmin, geleit > gleit, etc.), vezi G. Korbut, Wyrazy niemieckie w j(zyku polskim, in Prace filologiczne, IV, p. 474, § 78. 6 Ceea ce corespunde pe deplin sensului din documéntele noastre. 6 Traducerea lui I. Bogdan. 7 sv. glejtowac 2 + = « odprowadzac kogoá ceremonialnie, dla honoru ». 8 Din douä documente diferite, ambele cu aceeafi datä, 13 ian. 1434, primul din partea voevodului, al doilea din partea boierilor. 191