LEY TOLSTOI ÍN CRITICA ROMÌNEASCÀ (1890-1917)
ADRIAN GHIJITCIII
    Personalitatea marelui scriitor rus Lev Nicolaevici Tolstoi a interesat indeaproape pe cititorii romini care, in ultímele decenii ale veacului trecut, i-au cunoscut numeroase opere, in special prin intermediul traducerilor fran-ceze sau germane.
    A§a cum a aràtat ìntr-un valoros studiu Tatiana Nicolescu, un rol deosebit de important in ràspindirea operei tolstoiene in fara noastra 1-a avut presa muncitoreascà, in coloanele càreia au apàrut §i o serie de recenzii §i dàri de seamà, care finteau sa atragà atenfia unei pàturi cit mai largi de cititori asupra ereafiei titanului de la Iasnaia Poliana. Prima traducere romineascà pe care o cunoa§tem — nuvela « Trei morfi » — s-a tipàrit In numerele 10—12/1885 din « Contemporanul ».
     In Transilvania, pe atunci sub stàpinirea habsburgicS, opera lui Tolstoi pàtrunde cam in aceeasi epoca. Revista « Tribuna » tipàre§te o serie de nuvele §i povestiri ca « Fericirea Casnicà » §i « Osindit nevinovat » (1888), « Aur » — (traducere de Firufa Vlad 1890), « Stinge focul pina arde sub spuzà » (1893), « Unde-i iubire acolo e dumnezeu » §i « Carma » (1893), culminind cu tradu-cerea §i tipàrirea romanului « Invierea » in acelafi an cu aparifia lui in rusente (in «Tribuna», XVI, 1899, nr. 71-172).
     Obiectul lucràrii de fatà nu este circulaba operelor lui Tolstoi in Rominia, filiera prin care au pàtruns, fidelitatea fafa de originai sau calitatea artistica a versiunilor romine§ti, ci relevarea unor aspecte semnificative ale inter-pretàrii creatiei tolstoiene in critica romineascà.
    Precizám de la inceput ca nu vom cuprinde intreg materialul risipit prin revistele §i ziarele vremii, ci ne vom limita la lucrarile celor mai proeminente figuri in domeniul criticii literare din epoca datá, chiar daca unele studii §i articole ale acestor critici au vazut lumina tiparului in coloanele unor reviste mai pufin insemnate §i cu o existenfà efemera.
    Ne-au preocupat in primul rind articolele lui Duiliu Zamfirescu, C. Do-brogeanu-Gherea, G. Ibràileanu, Nicolae Iorga, Octavian TSslauanu,
C.	Stere (C. $ércàleanu), intrucit toti acestia sint nu numai scriitori §i critici literari influenti, ci ^i exponenfii unor cúrente ideologice §i social-politice cunoscute, sau chiar ai unor partide politice. In lucràrile lor se manifestà
261