granii romìni si fugarii din armata taristà ascun^i de càtre cei dintii. Atestàrile documentare in aceastà privin^à nu sint pu£ine 1.
    Stratificarea de clasà din sinul emigrai,iei bulgare din Jara Romineascà se reflectà foarte dar in documéntele vremii. Astfel, atit bulgarii de la Pitesti, ment-iona^i mai sus, cit §i din alte ora§e ale ^àrii si mai ales din Bucuresti, fàceau parte din aceia pe care un document li arata ca « mutyi oameni foarte bogati, care se ocupà de nego^ §i al^ii care cumpàrà pàminturi si vii, fac vin §i-l vind §i, prin urmare, au mijloace de a-si consolida situatia »2. Aceasta era burghezia bulgarà, in rlndul càreia nu intrau numai negustorii, dintre care unii erau si proprietari de pàminturi si vii, ci §i numerosi meseriasi fugi^i 'din ora§e ca Nicopol, §istov, Rusciuk, Turtucaia, Silistra, Plevna, Loveci etc.
     0 stratificare se vede §i in sinul emigratici iàrànei-sti. Pe de o parte sint cei care, veniti inainte de anul 1810, au reu?it sà-si facà case, sà-si cumpere ceva pàmint sau vii si, prin meserii si nego$, sà-si indrepte situatia, putind fi consideraci bogati fatà de bà§tinasi, precum si al^ii, care au avut ceva avere §i s-au asezat pe pàminturile boierilor si mànàstirilor unde plàtesc dàri grele. In sfir^it se vorbeste de cei sàraci ce sint incà nomazi, umbllnd din loc in loc.
    Este usor de in^eles cà, in afarà de acei tàrani, care fac parte din prima categorie §i al càror numàr a fost relativ mie, cei mai multi au càzut, mai curind sau mai tirziu, sub exploatarea proprietarilor §i arendasilor, a§a cum afirma Koronelli sau generalul Ermolov 3. De altfel, boierii ii « invitau » sà se a$eze pe mo§iile lor 4. Fàrà indoialà, ei erau aceia care ràspindeau printre bàje-narii bulgari zvonurile ràuvoitoare despre situatia din sudul Rusiei, despre care scria consilierul Karpov 5. Exploatarea bàjenarilor le-a adus probabil venituri mari, mai ales dupà plecarea lui Kutuzov, cind privilegiul acordat emigrantilor la 26 aprilie 1811 nu a mai fost luat in seamà. Asa se explicà si faptul cà, in timpul ràzboiului urmàtor, unii dintre dinsii n-au pregetat sà trimità peste Dunàre, ba si peste Balcani, agenti care sà ademeneascà ¡-fi pe alti bulgari « sà se a§eze pe mosiile lor » 6.
    Proprietarii de pàmint nu erau insà singurii care càutau sà tragà foloase de pe urma bàjenarilor. Cu toate scutirile de care se bucurau, chiar in timpul lui Kutuzov, organele fiscului exercitau §i asupra lor aceleasi abuzuri ca si asupra tàranilor nostri, asa cum o aratà dar Koronelli7. Pe de altà parte, insà§i burghezia bulgarà, negustori §i proprietari, dintre care unii stabiliti mai inainte in Tara Romineascà, au profitat de situatia grea a unora dintre bàjenari pe care i-au imprumutat cu bani, inglodindu-i in datorii. Nu trebuie neglijat faptul cà procesul de formare a burgheziei rominesti a antrenat in aceeasi directie numeroase elemente balcanice, mai ales bulgare, dupà cum destui erau aceia care isi cumpàraserà titluri de boierie 8 de la domnitorii
     1	ARH. ST. BUC., Mss. 63, f. 5, 23 v. ; Mss. 65, f. 17 v., 45 v., 46 v., 47 v., 56 v., Mss. 66, f. 93 v., 101 v., 109 v., 117.
     2	Citat de KONOBEEV, op. cit., p. 259.
3	« Emigranfii veneau la mine fi ma rugau sà-i apàr, deoarece boierii din Valahia
ii	persecutà §i-i supun ». Citat de KONOBEEV, op. cit., p. 259.
     4	Raportul lui Koronelli in JJoKyMenmu u MamepuaAbi, p. 67.
     6	Vezi mai sus p. 47.
6	DR. IV. SELIMINSKI, in BuÓMiomena ffp. Me. Ccaumuhcku, IX, Sofia, 1928, p. 80
     7	Vezi doc. Nr. 11, in fl,oKyMeumuu MamepuaAu, p. 23.
     8	BIBL. ACAD. R.P.R. Mss. 322, f. 159 v.
48