lizare numai in màsura in care domnia lovea in privilegiile lor »1. Reu§ind pina la urmà sà aibà acest domn in persoana lui Neagoe, ruda lor, Craiovestii il sprijinà din nou in actiunea de intàrire a domniei §i de organizare a fàrii, fapt prin care « boierii olteni « tràdau » de fapt interesele marii boierimi legate de farimitarea feudalà » 2.
    Neagoe Basarab nu a fost, cum s-a spus, un instrument in miinile acestei familii, ci a fost o puternicà personalitate, cea mai puternicà din cite s-a ridicat din mijlocul ei, si cel mai ilustru dintre Craiovesti 3. Impartasind, ca boier §i membru al familiei Craioveijtilor modul de a gindi al familiei si clasei sale intr-o serie de probleme, in special de politica externa 4, el s-a vàzut, odatá ajuns pe tron, in fata unor realitàti care ii impuneau o óptica deosebità, apropiatà de a inainta§ilor sài care luptaserà pentru centralizarea statului §i intàrirea prestigiului domniei fafà de clasa feudalilor. Nu e singurul caz in care se produce o atare schimbare de perspectiva. Mircea Ciobanul si Làpu§-neanu, boieri, au devenit, ca domni, adevàrafi casapi ai clasei lor. Neagoe prin sprijinul familiei sale §i al facfiunii in fruntea càreia statea aceasta, ca §i prin prestigiul sau personal, a reusit sà-§i impunà autoritatea farà sà fie obligat sà recurgà la metodele lui Mihnea cel Ràu sau Mircea Ciobanul. In timpul domniei lui n-au càzut decit clteva capete, iar du§manii sài §i ai partidei care il sprijinea au fost obligafi sà a§tepte peste hotare « poftita de ei moarte a lui Neagoe Yodà » 6, spre a reveni apoi §i a deschide o lunga luptà cu Craio-ve^tii, sfír§ita prin infringerea acestora 6. E ceea ce ne face sà credem cà nu Craiovestii ca familie sint cei care asigurà forta tronului lui Neagoe, ci Neagoe* prin inspirile sale de diplomat §i om de stat, prin prestigiul sàu personal, asigurà acest apogeu al puterii Craiove^tilor, folosindu-se de imprejuràrile externe favorabile 7. Este ceea ce vedem §i din « Viata lui Nifon », un panegiric al domniei lui 8.
    In aceste conditii in care (fie cà o acceptà de bunà voie, fie cà nu pot s-o schimbe), boierimea se impacà cu situala unui domn autoritar §i incon-jurat de o curte credincioasà, in mijlocul càreia poate face figura unui bazileu bizantin, imaginea « gràdinii » ingrijità de gràdinarul destoinic putea sà reflecte o stare de lucruri realà. Iar imbinarea atit de intimà, in ciuda faptului cà pinà atunci stàtuserà la antipod, a modului de a gindi domnesc cu cel boieresc §i, mai precis, craiovesc (vezi capitolul despre soli si ràzboaie) reflectà,
     1	Istoria Rominiei, voi. II, Bucurefti, 1962, p. 623.
     2	Ibidem.
     3	Fapt subliniat prima datà de Al. Lapedatu in art. cit., p. 10.
4	Acest mod de a gindi, concretizat in ac(iunile lor, a fost analizat de §T. SjTEFÀ-
NESGU, Rolul boierilor Craiovefti In subjugarea fara Rominefti de càtre turci, in « Studii fi referate privind istoria Rominiei », partea I-a, Bucurefti, 1954, p. 697—718.
     6	Istoriile domnilor fàrii Rominesti, in Cronicarii munteni, voi. I, Bucurefti, 1961, p. 271.
     6	Aceastà luptà a fost infàfifatà de IOAN C. FILITTI, Ranatul Olleniei fi Craioveftii, in « Arhivele Olteniei », 11 (1932), p. 1—36, 135—176 (fi extras). Acelafi, Craioveftii fi rolul lor politic, extras din «Arhivele Olteniei», Nr. 77 (1935).
     7	Politica externà a lui Neagoe Basarab a fost prezentata in ansamblu pentru prima oarà de Manole Neagoe intr-un studiu pe care, cu bunàvoin^a autorului, 1-am putut consulta in manuscris.
     8	Asupra « Vie^ii lui Nifon » vom reveni cu altà ocazie spre a aràta in ce màsura aceastà scriere exprimà direct tendicele fi punctul de vedere al lui Neagoe Basarab. A se vedea in legàturà cu aceasta observatiile judicioase ale lui D. RUSSO, Studii istorice greco-romine, Tom. I, p. 30—31.
354