turà, la fórmele speciale dezvoltate din aceastà ocupafie stràveche de masà fi de bazà totodatà, la problemele de arhitecturà populará fi mai ales cele referitoare la viafa pasto-ralà. In legàturà cu cercetarea pàstoritului fi a arhitecturii populare, ca fi cu problemele de metodologie, revista militeazà consecvent pentru dezvoltarea legàturilor ftiinfifice cu specialiftii din fàrile Europei centrale fi sud-estice, fie cà este vorba de popoare slave sau neslave, cu scopul de a se ajunge in común la elucidarea problemelor pe care le ridicà istoria culturii populare in fiecare din aceste fàri, in lumina ftiinfei marxist-leniniste.
     Din prima grupà de articole, atragem luarea aminte indeosebi asupra urmàtoarelor: ■«Problemele metodologie actúale ale ftiinfei etnografice » de Boéena Filová (SN, Vili,
2,	p. 177—188), « Púnetele de contact intre filologie fi folclor in domeniul terminologiei * de A. HabovStiah (IX, 1, p. 138—142), « Metode de cercetare utilizate pentru explorarea folclorului muzical in Slovacia » de A. Elschekovd (IX, 2, p. 309—314), « Etnomuzicologia fi electroacustica » de O. Elschek (IX, 2, p. 295 — 309), ca fi asupra celui care infátifeazá « Activitatea secfiei pentru propagarea ftiinfificà a ateismului de pe lingà Institutul etnografie al Academiei Slovace de SjStiinfe » de È. Horvdthová (VIII, 1, p. 162—163).
     Pe pian metodologie, directoarea institutului, B. Filová, subliniazà atafamentul ferm al etnografilor fi folcloriftilor slovaci pentru orientarea marxist-leninistà, pentru adoptarea unei perspective istorice consecvenle, intemeiate pe materialismul istorie, ca fi pentru cercetarea multilateralà a fenomenelor de culturà fi artá populará. Printre càile care asigurá aplicarea In practicà a acestor deziderate teoretice fi metodologice se acordà o atenfie principalà metodei colective de lucru, care s-a generalizat in practica cercetárilor etnografice slovace atit in ceea ce privefte munca de investigare pe teren cit fi de analizare critica a rezultatelor. Totodatà, aceastà metodà de lucru formeazà singura cale care face posibilà imbràfifarea cu succes a numeroaselor aspecte pe care viafa, creala culturalà fi artistica populará le relevà din belfug, la fiecare pas, nu numai in sinul vechilor forme de manifestare, cit fi deopotrivà in cazul noilor manifestàri social-culturale dezvoltate in cuprin-sul modului de viafà socialist.
      In articolul dialectologului A. HabovStiah se scot in relief importatitele puncte de contact Intre filologie fi folclor, o seamà de procedee tehnice fi de feluri ftiinfifice comune ale dialectologiei fi folclorului literar. Autorul observà cà prin coordonarea cercetárilor din aceste sectoare ftiinfifice este cu putinfà sà se dubleze cantitativ fi calitativ materialele de teren pentru cunoafterea terminologiei populare. 0 bunà organizare a muncii In colectiv, stabilirea de comun acord a unor reguli minimale pentru transcrierea foneticà a expresiilor locale, au avut ca rezultat nu numai materiale folclorica mai bógate fi mai fidel redate, dar fi materiale lexicale fi fonetice mai valoroase. Adevàrul este valabil fi invers. Conju-garea cercetárilor fi confruntarea rezultatelor dobindite pe de o parte in cercetàrile de teren etnografice fi folclorice, iar pe de altà parte in investigatile lingvistice de teren oferà o bazà serioasà studiilor referitoare la terminologie, prin aceea cà leagà nemijlocit explicaba ■cuvintelor de confinutul tematic sintetizatìn aceste euvinte fi deobiectele Insefi, lucrurile, fiinfele, acfiunile sau sensurile materiale avute in vedere In viafa fi accepfia poporului care le utilizeazà fi le dà rost practic social.
      Fárá indoialà cà fi cealaltá experienfá pe care a doblndit-o institutul de la Bratislava In munca pentru propagarea ftiinfificà a ateismului, afa cum rezultà din articolul mai sus citat, ar merita sá fie pe larg impàrtàfità folcloriftilor romlni, in vederea atingerii unuia din felurile revolufiei noastre culturale.
      Fàr8 indoialà cà cele mai interesante materiale ce privesc istoria etnografiei fi folclo-risticei le formeazà biografine unor etnografi marcanti, ca acelea referitoare la polonezul Kazimierz Moszynski 1877—1959 (VII, 4, p. 513—516), Vilém PraZàk septuagenar (VII,
3,	p. 337—341), Jozef Vydra 1884—1959 (Vili, 1, p. 153—159), Pavol I. Safàrik a 100-a aniversare de la moartea sa (IX, 2, p. 161—167), etc., precum fi bibliografiile publícate periodic referitoare la mifearea etnografica fi folcloristicà slovacà (de ex., aceea din SN, XI, 1, p. 147—160).
      Este indeobfte cunoscutà discuoia aprinsà In problema etnografiei fi folclorului figa-nilor din Romlnia, in cursul càreii s-au criticat vechile vederi reactionare, rasiste, ce-fi fàcuserà Ior ìntr-o serie de studii. Lectura articolelor publícate de E. Horváthová — « Problema figanilor dupa 1945. Citeva aspecte istorice fi etnografice* (Vili, 2, p. 240—254) fi « Jiganii inaintea imigrafiei * (IX, 1, p. 3—24) ne poate fi, dupà pàrerea noastrà, de un real sprijin in munca de reconsiderare critica a unora din lucràrile rominefti cu privire la aceastà grupà de populare, spre a se pune in circulare unele materiale faptice, in fond valoroase pentru istoria culturii populare.
     De asemenea, cercetàtorii romini ai istoriei medicinii fi ai etnografiei medicale (etnoiatria) gàsesc informaci utile in articolul « Priviri asupra originii colportajului medica-
509