fratilor in timpul primei prigoane (1548—1561) l, iar in Monumenta dominicana breviter in synopsim collecta de fidis obsequiis ab ordine praedicatorum sanctae Dei ecclesiae usque modo praestitis, Roma, 1676, se anunfà despre secta « iamuici » care in 1504 a trecut din Cehia in Polonia, de unde insà membrii acestei secte au fost gonidi mai ales in urina activi-tà^ii inchizitorului Wojciech Plocki.
      Chiar a doua zi dupà citirea decretului regai, la 15 mai 1548 a plecat prima grupà de emigranti, vreo 150 persoane, din oraçul LitomySl. In apropiere de Ryohnova ei s-au intilnit cu fratii din Byd2ov fi Chlumec fi au pornit impreunà mai departe circa 500 de persoane cu peste 60 de càrnee. La citeva zile dupâ aceea au plecat fratii din Turnov fi Brandys, cca. 300 persoane. Dupà cum rezultà, printre áltele, fi din descrierea càlàtoriei pe care am gàsit-o in manuscris fi am publicat-o impreunà cu alte opere ale acestor frati in cartea intitulatà Manuscrisele fra[ilor cehi2, pretutindeni pe drum emigranti erau primi^i foarte cordial, mai ales de càtre populaba slavà din Silezia. Tocmai atunci, pe drumurile Sileziei, a fost creat textul cintecului « Vysvobod’ nas Pane Boie z svëta hlubo-kého mafe, z rozvodnilé jeho boufe ». Aceastà primà creale literarà a fratilor celli, compusà in afarà de granicele |àrii, confine cuvinte piine de revoltà impotriva asupritorilor.
     La 24 iunie 1548 a ajuns la Poznañ prima grupà a fratilor izgonifi din patrie de càtre Ferdinand I fi a fost deosebit de cald primità de càtre populaba orafului fi de càtre nobilimea polonezà. Aceastà primire a fost dictatà nu numai de conditile economice, ci fi de cele politice. Trebuie subliniate în primul rìnd atitudinea vàdit antihabs-burgicà a polonezilor fi sentimentele de prietenie fafà de poporul ceh. Despre politica economica a nobilimii poloneze in lupta ei impotriva clerului catolic in acea perioadà, s-a scris foarte mult in numeroase articole fi lucràri. în articolul de fa|à vrem sà subliniem doar faptul cà in Polonia, unul din cei mai importanti factori ai popularitàjii de care s-a bucurat reforma, care a ajuns la cea mai mare inflorire in timpul domniei lui Zygmunt II August, a fost atitudinea v*àjmafà a nobilimii fafà de cler, care avea pe atunci o pozifie privilegiatà fi care dispunea fi de averi uriafe. Nobilimea era revoltatà de zeciuiala luatà cu strictete de càtre preotii parohi, de darurile trimise anual la Roma. In acea perioadà nobilimea polonezà favoriza mai ales calvinismul, la care o atràgeau refórmele organizatorice care constau in aderarea de bunà voie. Aceasta, deoarece ifi imaginau puterea clericalà drept o putere aleasà de nobili.
      Primirea cordialà fàcutà fratilor cehi a neliniftit foarte mult clerul superior catolic. S-a inceput numaidecit o ac|iune care avea drept scop sà facà imposibilà afezarea emigran-tilor pe teritoriul Poloniei mari (Wielkopolska). Numaidecit dupà aceea, la 4 august 1548 episcopul de Poznañ, Benedykt Izdbieñski a otyinut de la Zygmunt August — care la seimul varçovian din 8 decembrie 1563 a primit din miinile lui Jakub Ostroróg, traducerea polonezà a Confesiunilor fratilor cehi — ordinul ce decurge din infelegerea incheiatà intre Polonia fi Cehoslovacia in anul 1538, ca tradii cehi sà pàràseascà numaidecit teritoriul Poloniei mari. O mare parte din emigranti a plecat atunci in Prusia Orientala, unde a fost primità cu bunàvoinfà de càtre prin|ul Albrecht, care avea nevoie de oameni pentru gospodàrirea farii. O parte din frati insà, in ciuda ordinului regal, s-a stabilit in Wielkopolska, pe domeniile lui Andrzej Górka, Jakub fi Stanislaw Ostroróg, Rafal Leszczyñski fi al^ii.
     Prinful Albrecht, càruia i se atrásese atenea asupra faptului cà frafii din Cehia sint persecutaji, fi-a exprimât dorinta de a-i primi pe izgoni|i pe pàmintul sàu, iar cind emigrantii cehi au ajuns la Poznañ, el a répétât propunerea. Totodatà a stabilit douà locuri unde puteau sà se afeze membrii comunitàri. In cazul cind aceftia ar fi dorit sà se afeze in alte località^, trebuiau sà trimità o delegale care sà vadà locurile fi sà aleagà loc de stabilire. Astfel, fratii cehi au delegai o comisie de 16 persoane care sà pregàteascà terenul pentru primirea tovaràfilor lor de sectà in statuì lui Albrecht. Comisia care avea sarcina sà ducà tratative cu prìntul, s-a intilnit cu acesta la Morag, la 28 de ani dupà cucerirea acestui oraf de càtre polonezi. Se pare cà locul de intilnire a fost la castel. Acolo, delegala fratilor cehi a cerut in iulie 1548 azil pentru emigranti- Ràspunsul pozitiv, datat la 6 iulie, a fost inminat delegaci de càtre preotul prinfului Jan Funk. In acest ràspuns, Albrecht, vasai al regelui polonez, a declarat cà considera drept o datorie a sa de a acorda azil unor oameni persecutati pentru credinta lor, dar ca e necesar ca clerul comunitàri sà se subordoneze capelanilor din Prusia fi numai acolo unde nu existà asemenea capelani, sà fi-i pàstreze pe ai lor, dupà confirmarea prealabilà a acestora de càtre prelafii prusieni Clericii comunitàri pot in schimb sà fie folosi^i drept capelani luterani. In ceea ce priveste problemele laice, fratii trebuie sà se comporte ca nifte supufi credinciofi ai printului Prusiei.
       1	J. BIDLO, Jednota bratrshd u pruni)n vyhnanstvi, 1548—1561, vol. I, Praga, 1900.
       *	Rekopisy braci czeshich, Wroclaw, 1958.
471