In alará de aceasta, localnicii se dau §i ei drept bájenari si nu vor sá mai pláteascá. Locuind in aceleasi asezári cu localnicii §i avind aceleasi interese, bájenarii ii apara pe acestia, ascunzindu-i printre ei si nelásínd sá patrundá in sat organele fiscului, « zicind cá asa este poruñea Ex. sale gheneralului Koronel»*. Astíel, pentru judetele Ialomita §i Teleorman, Divanul cerea «a se face indreptare pentru satele de la balti din jud. Ialomita, care sint amestecate cu sírbi, cá nu ingáduieste pe slujba^i a cáuta huzmetul ofiterul si cu cazacii cei orindui|i de Excelenta sa gheneral Coronet (Koronelli)... iar pentru judetul Ialomita §i Teleorman sá nu sá zátigneascá slujbasii, cáci cu aceastá priciná... pe lingá sirbi sá págubeste si de la páminteni ce sint amesteca|i cu sírbii.. .»2. La Paraipani (Vlasea) « sátenii málureni (romini si bulgari) nu i-au ingáduit sá intre in sat, ba i-au si bátut », iar cínd i-au chemat ispravnicii la judecatá « au stat cu impotrivire si la trimi§ii isprávnicesti zicind cá ei pá maioru din Giurgiu il au ispravnic si stápin... care le-au dat poruncá ca pe oricare din slujbasii páminteni vor vedea prin satele lor, sá dea cu ciomegele intr-insii si sá nu-i ingáduiascá a intra in sat nicidácum » 3.
    Solidaritatea de clasá dintre bájenarii fugiti de sub exploatarea otomana §i a clerului grecesc, atít de asprá la sud de Dunáre, si táranii romini nu mai putin asupri|i de stápinii de mosii din Tara Romineascá, s-a manifestat cel mai puternic §i cel mai masiv sub aceastá formá. In mai 1812 Krasno-Milasevici, referindu-se la situatia din acel an, ca si din anii trecuti, a bájenarilor, raporta lui Kutuzov: « Emigrantii, veniti de peste Dunáre, cu ajutorul conducátorilor ce li s-au numit, ascund intre ei pe locuitorii de ba§tiná ai acestei tári si chiar pe birnici, cu scopul de a-i scápa pe acestia din urmá de plata dárilor catre stat §i de ímplinirea obligatiilor lor. .. ». Ei pot face aceasta, datoritá faptului cá asezárile bulgare nu depind de autoritátile tárii. Desi Kutuzov luase másuri in acest sens si cu tóate cá « 779 de familii fuseserá readuse la vechea lor situatie » (de birnici), Krasno-Milasevici afirma cá « si astázi incá sint multi dintre birnici » care profitá de aceste avantaje. In afará de aceasta, localnicii se strecurau printre colonisti pentru a vinde vin si áltele « fárá a pláti viná-riciul sau alte dári... ». Astfel, in august 1811, fiind in conflict cu niste tárani, Petre Canus a dovedit prin judecatá cá o baltá, anume Zadna, era proprie-tatea sa. Atunci táranii « au luat in ajutorul lor pá ni§te sírbi ¡-¡i i-au pus la cale de au vinat peste intr-acea baltá »4. La fel in martie 1812, niste tárani datornici din satele Crov ¡=¡i Bratia s-au ascuns la bulgarii asezati in satul Fláminda (Vlasca) 5.
    Krasno-Milasevici aratá cá aceastá ascundere a localnicilor de cátre bajenari a luat proportii atit de mari. incit « numárul birnicilor scade din orá in orá », iar restul birnicilor, care trebuie sá pláteascá din ce in ce mai mult, sint siliti sá se ascundá prin páduri sau sá fugá peste hotare — in Austria, din care cauzá numárul celor ce plátesc biruri scade si mai mult. Prin aceasta ínsá nu suferá numai Vistieria tárii, ci «insási satisfacerea nevoilor armatei ruse », in a cárei aprovizionare « se simt greutáti si piedici ce dau mereu nas-tere la incurcáturi si nereguli » tóate acestea provenind din independenta
     1	ARH. ST. BUC. Mss. 66, f. 202, 220 v.
    2	Divanul catre generalul Stetter —29 august 1811, in V. A. URECHIA, op. cit., p. 571.
     3	ARH. ST. BUC.. Mss. 66, f. 239.
     4	ARH. ST. BUC., Mss. 66, f. 121—122.
     6	ARH. ST. BUC., Mss. 66, f. 101 v.
46