iubi^i nouà, sa và vie in minte cà de cind dumnezeu cel prea inalt ne-a ales in domnia sau voevozia acestei Jàri Romine§ti desi nu eram vrednici §i destoinici de stapinirea ei, totu?i dupa voia lui dumnezeu dacá s-a fàcut a§a ... etc.» x.
    Hrisoavele, coresponden^a diplomatica, pisaniile de la Arge§, adunile sale politice §i cultural-biserice§ti, Viafa lui Nifon, panegiric al domniei lui — toate acestea ne aratà in Neagoe nu doi oameni deosebib, ci mai multe registre suflete^ti §i intelectuale, càrora le-a corespuns firesc mai multe sfere de acti-vitate, in care domnul venea de fiecare datà cu intreaga lui personalitate complexa §i cu un vàdit talent literar. Càci, de fapt, avem in autorul Invfyà-turilor pe cel mai mare scriitor romin al epocii vechi, §i acest lucru ar fi de ajuns sà ne explice de ce acest domn a fost impins sà ia pana in mina §i sà-§i lnve§niceascà numele nu numai prin ceea ce au fàcut al^ii in numele lui, ci §i prin ceea ce a fàcut el insusi pentru cultura tàrii sale.
    § 6. Al 5-lea argument trece prea u$or peste faptul cà pasajul despre divinitatea lui Hristos §i infruntarea ereticilor care i-o neagà se aflà la un loc cu invàf.àtura despre cinstirea icoanelor, cu un elogiu adus « Maicii Domnului » §i cu un patetic indemn la castitate. Intregul capitol are, prin chiar titlul sàu, ca §i prin continui, un caracter generai: se adreseazà lui Teodosie, domnilor urmàtori, boierilor mari §i mici, adicà intregii societàri a vremii. De ce tocmai aceste probleme religioase sint alese §i prezentate intr-un capitol special, in vreme ce aitele sint ataijate capitolelor social-politice ? Pentru cà societatea munteanà se afla pe vremea lui Neagoe intr-o fazà nouà a raporturilor cu turcii. Negustorii turci trec prin (,arà si fac negoj., Craiove§tii sint prieteni cu Mehmed Beg, probabil contactele pe linie de afaceri erau pe alocuri destul de intense 2. Era deci nevoie de o prevenire a influentei ideologici musulmane, care in sudul Dunarii cistigase pe alocuri mase intregi de cremini ce se « turcisera ». Turcirea ar fi Insemnat insà pentru societatea feudalà din Tara Romineascà desfiinfarea ei, §i de aici reacia mai moderatà sau mai vehementà impotriva «turcifilor». Cum musulmanii considerau icoanele idoli, pe Hristos il considerau un simplu profet, precursor al lui Mahomed, iar fap de castitate aveau atitudinea care se §tie, cultivind pietatea credincio§ilor din Jara Romineascà in aceste trei direc^ii se crea implicit o stavilà impotriva influenti mahomedanismului, care pe alocuri prezenta asemànàri a§a de mari cu cre§tinismul cà la inceput a fost luat drept. o erezie nouà in cadrai acestuia 3. Cit de oportunà era preve-derea lui Neagoe o dovede§te turcirea lui Ilia§ Rare?, despre care cronicarul Eftimie relata cu oroare cà « sfintele icoane, chipul lui Hristos §i al preacu-ratei nàscàtoare de dumnezeu si ale tuturor sfintilor le numea idoli, el care era idol al necredin^ei si prieten cu diavolul » 4.
    § 7. Cuno?tintele precise si amànuntite in legatura cu familia lui Neagoe Basarab §i cu alte date din via^a personalà a domnului, de care dà dovadà autorul Invàfàturilor càtre Teodosie, au constituit pentru Stoian Romanski
     1	IORGA, Scrisori de boieri. Scrisori de domai, Ed. Ili, Bucurefti, 1932, p. 180. OriginaluI latin in Hurmuzaki, XVlt p. 243.
      4	Istoria Rominiei, voi. II, p. 451—452.
  *	A. A. VASILIEV, Histoire de l'empire byzantin, voi. I, Paris 1932, p. 274.
      *	Cronicile slavo-romine, Ed. P. P. Panaitescu, p. 119.
368