fi materiale noi, luate din fondurile arhivistice ale Comitetelor slave din Moscova fi din “etersburg. Printre aitele, in aceste materiale se gàsesc date cu privire la numàrul bulgarilor din Rominia, numàrul bulgarilor plecafi voluntari in Serbia f.a. K. Tancov, redactorul gazetei Balean, publicatà in limba rominà, cerea la 14 sept. 1876 ajutor material ca sà organizeze o divizie de 10 mii bulgari. Dintr-o altà scrisoare se vede cà in septembrie 1876 au venit la Bucurefti cijiva participan^ de seamà ai ràscoalei din aprilie in Bulgaria fi au cerut Asociali centrale de binefacere bulgare din Bucurefti ajutor pentru continuarea luptei. S-a cerut sà vinà la Bucurefti un imputernicit permanent al Comitetului slav de la Moscova. Din materialele aflate in arhiva Comitetelor slave se vede cà in Bucurefti existau douà Asociali de binefacere bulgare : una alcàtuità din « bulgarii cei mai boga^i fi cei mai influenti in Bucurefti» fi alta alcàtuità exclusiv din oameni tineri.fàrà avere fi fàrà situale. Comitetul slav din Moscova sugera unificarea actiunii tuturor asociafiilor de bulgari din Rominia. E1 dorea sà sprijine o luptà in cadrul legai a poporului bulgar fi nu dorea sà contribuie la declanfarea unei ràscoale in Bulgaria in toamna anului 1876, cum grefit a afirmat istoricul bulgar Hristo Hristov l. O astfel de politicà fi-a gàsit oglindire fi in programul politic moderai, adoptat la Congresul reprezentan|ilor Asocia{.iilor de binefacere bulgare din Rominia, care a avut loc la Bucurefti in noiembrie 1876 fi ale càrei lucràri sint cunoscute din materialele publícate in trecut.
      La acelafi moment din istoria Bulgariei se referà fi proiectul, necunoscut pinà acum, de organizare a statului bulgar, publicat in acest volum (p. 126—138) de S. A. Nichitin. In trecut au fost cunoscute douà asemenea proiecte, dintre care unul este cei adoptat la Congresul sus menzionai al Asocia^iilor bulgare de binefacere, care a avut loc in noiembrie 1876 la Bucurefti. Al treilea proiect, care se publicà acum, gàsit in arhiva personalà a ambasadorului rus la Constantinopol, N. P. Ignatiev, se intituleazà « Dorinole bulgarilor » fi este alcàtuit in 26 puñete. El nu poartà nici o datà fi nu are nici o semnàturà. Pe baza analizei con^inutului, S. A. Nichitin il dateazà intre 15 noiembrie— 11 decembrie 1876. E1 constatà cà proiectul a fost intoemit de un grup de burghezi bulgari din Constantinopol care aveau legàturi cu ambasada rusà. Din grupul de autori a fàcut parte fi T. Burmov, cunoscut jurnalist fi militant pentru eliberarea Bulgariei.
      Proiectul oglindefte nàzuinfele unei pàr^i a cercurilor de intelectuali burghezi bulgari fi indatà dupà aceea a influenzai in bunà màsurà pozifia diplomatici ruse in problema Bulgariei.
      Ultímele douà materiale din cadrul rubricii« note fi documente» se referà la probleme de istorie iugoslavà.
     V. I. Freidson trateazà despre Coresponden(a dintre Raiki fi Strossmayer ca izvor pentru istoria Croatiei In a doua jumàtate a sec. XX (p. 139—172).
      Intre Iosip Iuraj Strossmayer, cunoscut om politic croat, episcop catolic al Croatiei fi Slavoniei, fi Franjo Racki, cunoscut istorie fi prefedinte al Academiei de ftiinfe din Zagreb, s-a purtat o vastà corespondenjà timp de 35 de ani (1860—1894). Aceastà cores-pondentà a fost publicatà acum 30 de ani de istoricul croat burghez Ferdo SiSié 2.
      Pìnà in prezent insà, nici in literatura de specialitate iugoslavà fi nici in cea stràinà, nu s-a fàcut o apreciere criticà a acestui material. V. I. Freidson face pentru Intìia data o astfel de prezentare, scotìnd in evidentà marea insemnàtate a acestei coresponden|e ca izvor pentru cunoafterea istoriei Croatiei. O atentie deosebità acordà V. I. Freidson datelor din corespondentà privitoare la economie fi la relaj,iile sociale. Coresponden^a oglindefte interesele diferitelor grupàri sociale, indeosebi acelea ale burgheziei croate in ascensiune. Din cuprinsul corespondenfei se pot vedea de asemenea bazele sociale ale celor douà partide politice din Croacia acelei vremi. Sint bógate datele privind lupta politicà. Printre aitele, aci se gàsesc concepitile federaliste ale lui Strossmayer fi RaÉki. Ei schi(eazà un program « austroslav * de reformà a monarhiei austriece. Ideea iugoslavà, tràsàturà caracteristicà a ideologiei lui Strossmayer fi Racki, ifi gàsefte suficientà oglindire in corespondentà fi recenzentul ii acordà locul cuvenit in expunere. Ideea iugoslavismului confinea insà o serie de contradicen pe care nu le putea rezolva burghezia croatà. Tendin|ele contradictorii ale iugoslavismului s-au manifestai in aparifia fovinismului croat fi sirb, de asemenea !n legatura cu ràscoala din Bosnia fi Herzegovina in 1875, apoi in problema ocupàrii Bosniei fi Hertegovinei, in problema Bulgariei etc.
      Atit Racki cit fi Strossmayer au militat pentru realizarea unei apropieri dintre slavi; catolici fi Rusia. Strossmayer, cu toate cà era episcop catolic. a propagat ideia unirii bisericilor catolicà fi ortodoxà.
1	Oc9o6ootcdeuuemo Ha Ebjuapujt om mypcKo tuo 1878—1958 i. CSophhk ct3thh. Sofia, 1958, 38 p.
      *	Korespondencija Raiki —Strossmayer. I —IV. Zagreb, 1928—1931.
495