polonä: « a kto by chcial poruszyc... ». Formula obisnuitä este Insä a kto kh C/ä noKycHrtk nopyiuHTN... ‘§i de s-ar ispiti cineva sä strice dania’. Termenul apare in alte locuri sub forma ruseascä jfOT-feTH sau ucraineanä ^thth; aiei poate fi §i cehism, cf. v. ceh. chtieti, ceh. chtiti, slov. chciet (Vasmer
 III,	267), v. si SI. Stp. I, 2251.
     De foarte multe ori printre punctele de hotar din documentele interne apare termenul oyKw>i, pol. ubocz ‘coastä, costise, versant’ (SW, VII 202), de pildä: Na wkcmh pol. na uboczu, ‘pe o parte, pe costise’ (1488, B I 334), mai apare si in expresiile: no Seo'ih, iiSa o^eomm, Ha o^ewm §.a.
     Un caz interesant este koht-k care apare de douä ori in documente interne, referitor la aceeasi realitate: h npH toaa ekiah... hhkha koht, cfpKH3 koht wp<wbHCKKi.. (1449, C II 386); h ekiak... nan u cépkh3ki kohtti wt cwmkìì 1456, C II 583). Nichil voit si Serchiz voit erau sefii comunitätii armene autonome din Suceava 2 si sint aici trecuti ca martori, aläturi de alti curteni si supu§i domnesti.
     KOHT-h corespunde pol. wojt, wójt ‘presedinte al consiliului oräsenesc’, ‘primär’ (cf. SW VII, 703—704), din germ. Vogt ‘primär’ (cf. Korbut, PF IV 371, Brückner 629—30). Din pol. in rusä eoüm, ucr. e'ium, eoum (cf. Vasmer,
I,	216, Mikl, E W 393 precum si H. Kühne, Polnische Lehnwörter im Weissrussischen, Berlin, 1960, p. 115). kohtk poate fi numit polonism ocazional, intrucit apare ln documentele interne prilejuit de prezenta celor doi primari armeni ln momentul redactärii actului 3. Calitatea de polonism a termenului este datä si de adjectivul wpAvfcucKki, ‘armean’, care-1 urmeazä, corespunzätor pol. ormianski.
     Semnaläm de asemenea clteva prezente poloneze in onomastica si mai ales toponomastica documentelor interne: A’feAU.Kd, AMAUKa, A-fecKa (3fawra), ‘farà Leseascä’ (1445, 1453, 1470), cf. rus. jihx, ahi^kuü (v. Vasmer II, 84), pol. lach, lech, nume dat polonezilor de slavii räsäriteni (v. §i Mikl. EW, 164, Brückner 289); cwhcké A-kp^Aa, ‘fiii Leahului’ 1495 (B II 57); Aa^otio» e^kckhhcio, ‘prin dumbrava Leahului’ 1495 (B II 63); noA-kna A(ya>ia, ‘poiana lui Lehaciu’ 1503 (B II 240), A'hjfOK-feHi'H, ‘Lähoveni’ 1488 (B II 247); aokhh HaiuH, pol. Lowcy nasi ‘Vinätorii nostri’, 1453 (GII 472).
     Existä de asemenea un numär destul de mare de termeni in documente externe cit si interne care nu pot fi considerati cu certitudine de origine polonä, deoarece ei existä in aceeasi sau aproape aceeasi infamare foneticä si cu acelasi sens in cel pu|,in incä una din limbile slave de nord si de räsärit :
     1	Intr-un document din Tara Romineascä, din 1390 dat de Mircea cel Bätrtn cätre lioveni: (cf. E. KALUZNIACKI, Dokumenta. .., p. 200), cf. vsl. x"k'r^TH> ¡(tIth.
      2	Cf. Viafa feudalä. . ., cap. Orakele, scris de P. P. Panaitescu, p. 427.
      3	Primarii oraselor moldovene erau muniti foltuzi (din germ. Schultheisse de unde si ung. soltész ‘primär’) si ca atare apar foarte des in documente, mai ales interne: iuoatS3 1458 (B I, 10). Posibilitatea inträrii acestui termen in limba documentelor slavo-moldo-venefti si prin filiera polonä (cf. v. pol. szoltys : v. D. P. BOGDAN, Glosarul cuvintelor romi-nefti din documentele slavo-romine, p. 108; ST. tUKASIK, Pologne et Roumanie, p. 334; CANDREA 1354) este admisibilä, dar mai putin probabilä, deoarece termenul este intre-buinfat aproape exclusiv in documente cätre brafoveni, cu referire la moldoveni. Admitem mai degrabä un imprumut direct din germana in pronuntie säseascä. De altfei, la poloni szoltys nu era primär urban ca in Moldova (M. Costin, « Po miastach wojtowie soltyzami zowiq. . . », in Istorie in versuri polone despre Moldova fi Tara Romineascä, ed. P. P. Panaitescu, Bue., 1929, p. 83), ci rural, un fei de cäpetenie a satului, cel mai in virstä, spre deose-bire de wójt ‘primär oräsenesc’, (cf. Z. GLOGER, Encyklopedia staropolska IV, 264, A. BRÜCKNER ,.Encyklopedia staropolska, II 523).
216