ÇTIRI NOI CU PRIVIRE LA DASCÀLII DE SLAVONIE DE LA SFÎNTUL GHEORGHE VECHI, LUP §1 POPA FLOREA
TOMA GH. BULAT
      In ultima vreme, interesul pentru istoria slavisticii rominesti s-a concretizat in citeva studii valoroase care au pus in luminà faptul cà, departe de a fi o improviza{ie moderna, slavistica romineascà stà pe temelia cìtorva veacuri de activitate càrturàreascà fi didacticà in aceastà limbà 1.
      In special cercetarea culturii romine din perioada ctnd limba slavonà a fost singura limbà a culturii, ca fi din perioada cìnd slavona, incetind a mai fi o limbà oficialà a statului si bisericii, continua a fi studiata, cunoscutà fi folosità de numerofi càrturari, poate duce la descoperiri noi sau la adincirea unor aspecte incà pujin cunoscute. E ceea ce au demon-strat studiile lui D. Strungaru 2 fi V. Papacostea 3, care au aruncat o lumina nouà asupra istoriei invàjàmin tului rominesc in generai, fi in special asupra studiului limbii slavone la romini in secolul XVII. Pe linia acestor preocupàri, vrem sà reamintim, pornind de la citeva date noi ce ni le-au furnizat materialele pàstrate la Arhivele Statului din Bucurefti, despre $ coala de slavonie de la Sjinlul Gheorghe-Vechi din Bucurefti, unde, limba slavonà s-a predat, alàturi de invasatura in limba rominà, pinà in vremea lui Gheorghe Lazàr.
      Despre aceastà fcoalà, care dateazà din sec. XVI 4 si care a ajuns la o mare infiorire in secolul XVIII, cind a pregàtit numerofi ftiutori de slqvonefte, necesari spre a traduce vechile hrisoave ce consemnau complicatele rela^ii de proprietate dintre familiile feuda-lilor ca fi drepturile de proprietate ale bisericii asupra daniilor primite in cursul veacurilor, nu se ftiu decit pu^ine lucruri. Numai douà studii, de micà intindere, se ocupà in mod special de ea fi sint folosite in genere de toj.i cei ce s-au ocupat de activitatea sa 6. O monografie pare incà prematura, defi importanza acestei institn^ii, care dovedefte continuitatea studiului limbii slavone cu mult dupà ce aceasta fusese inlocuità de limba rominà ca limbà de stat fi limbà a bisericii, nu are nevoie sà fie subliniatà. Intre inaintafele actualelor catedre de slavistica de la Universitarie noastre, trebuie numàratà fi aceastà fcoalà de la Sf. Gheorghe Vechi, care timp de un secol, a constituit in Tara Romineascà o punte intre vechea fcoalà Slavonà de la Tirgovifte intemeiatà probabil de Matei Basarab, fi studiul modern al limbii slave, ce se va inaugura abia spre sfirfitul sec. XIX (1891).
      In cele ce urmeazà vrem sà infàtifàm citeva date noi, descoperite la Arhivele Statului din Bucurefti, date care vor putea servi in viitor ca material pentru o lucrare mai mare.
       1 Preocuparea de a stabili liniile dezvoltàrii istorice §i traditile progresiste ale slavisticii romì-ne$ti stà la baza studiului lui GH. MIHÀILÀ, Slavistica romineascà dupà 1944 fi sarcinile ei actuate, In
*	Romanoslavica • IV, 1960, p. 5—31.
      *	DIOMID STRUNGARU, Cromatica lui Smotrì(ki pi prima gramolici romineascà, In « Romano-slavica» IV, 1960, p. 289—306.
       *	V. PAPACOSTEA, 0 fcoalà de limbà ji culluri slavonà la Tirgovifte in timpul domniei lui Matei Basarab, In «Romanoslavica* V, 1962, p. 183—194.
       *	CONST. C. GIURESCU, /storia rominilor, vol. III, partea Il-a, B udiresti, 1946, p. 918—919. ‘ GH. NEDIOGLU, Cea mai veche fcoalà romineascà cu caracter slatomie. f Scorila de la Sf. Gheorghe
Vechi), Bucurefti, 1913, 28 p. In 8. ?i I. BARNEA, Un miniaturist romin din secolul XV111: Popa Fiorea, Bucurefti, 1949, 24 p. In 8., extras din < Biserica ortodoxà rominà» LXVI, 1948, nr. 11—12.
31 — c. 11
481