acestora (inclusiv organizarea expozifiilor de artà populará polonezá peste botare), prin publicadle fi cercetàrilepersonaluluiftiinfific — ne atrag muzeele etnografice din Cracovia, Varfovia, Lodz, Wroclaw, Bytom, Lublin, Olsztyn, Poznan, Torun fi Zakopane. Totodatà sint in curs de construiré fi dotare noi muzee etnografice, dintre care fi muzeele in aer liber. Pentru infàptuirea celor din urmá, o seamà de specialifti polonezi au cálátorit in R.P.R. spre a se impàrtàfi din experienta acumulatà in acest domeniu de càtre Muzeul Satului din Bucurefti fi Muzeul etnografie al Transilvaniei din Cluj.
      Un aspect important al activitàfii ftiinfifice muzeale il prezintà documentarea fi tndrumarea cooperativelor meftefugàrefti de artá populará, a caselor de creafie, a tehnicie-nilor decoratori din industria ufoarà a bunurilor de larg consum (in primul rind in sectorul textilelor fi al ceramicii), etc.
      In strinsà legàturà cu celelalte forme organizatorice ale mifeàrii etnografice poloneze, trebuiesc sublimate monografiile etnografice zonale fi publicadle periodice ale muzeelor, la infàptuirea càrora au primit ìntotdeauna un puternic sprijin din partea Societàri poloneze de etnologie fi din partea catedrelor de etnografie de la università^.
     Intre anii 1945—1957, dupà cum rezultà din articolul « Prace naukowo-badawcze
i	wydawnicze Polskiego Towarzystwa Ludoznatvczego w ostatnim dzicsiecioleciu » s-a desfà-furat fi o vastà activitate de studii coordonate pe intreaga Polonie. Fàrà ìndoialà cà punctul de piecare al acestei coordonàri 1-a constituit Conferii! fa generala a Societàri, din iulie 1945. Atunci s-a initiat ampia lucrare Atlasul etnografie polonez, continuata din anul 1953 de càtre Institutul pentru istoria culturii materiale al Academiei Poloneze de §tiin(e, sectia etnografica de la Wroclaw, tot sub conducerea ftiinfificà a prof. J. Gajek. Societàri i-a revenit pe mai departe seria de lucràri cunoscutà sub titlul Atlasul porturilor populare poloneze, ceva in parte similar cu caietele noastre de artà populará referitoare la port, cu deosebirea cà lucràrile poloneze imbràfifeazà in mai mare màsurà fi aspectele propriu-zis etnografice.
      Un moment insemnat in munca acestei Societàri 1-a constituit conferita generala din anul 1954, cind s-au recapitulat rezultatele dobindite intre anii 1945—1954: 7 volume ale revistei « Lud », 6 volume de « cercetàri fi materiale etnografice », alte 6 volume de
*	cercetàri etnografice», 17 fascicole zonale din «Atlasul porturilor populare poloneze» fi 11 fascicole ale « Arhivei etnografice ».
      In anii din urmà coordonarea planurilor de cercetàri etnografice pe intreaga Polonie revine Academiei fi Societàtii.
      In ceea ce privefte a doua laturà, care poate prezenta un Ínteres deosebit pentru cercetàtorii romìni, problema monografiilor, ea a fost multà vreme dezbàtutà in Polonia, in deosebi in revistele « Wisla » fi « Lud ». In periodicul « Etnografia Polonezá » este tratatá in ambele tomuri apàrute pinà in prezent, de fiecare data articolele respective fiind insolite de numeroase fi remarcabile referinfe bibliografice.
      In primul tom discuoia este prilejuità mai cu seamà de cercetarea colectivului craco-vian al prof. M. Gladysz in Silezia, fie cà sint prezentate de acesta (« Prace nad etnografiezna monografia Górnego Slaska», p. 85—100), fie de colaboratorii sài J. Szydlowski (« Uivagi
o	pierwotnym osadnictwie Siolkowic Starych», p. 103—108), A. Zareba (aZ badati dialekto-logicznych w Siolkowicach Starych », p. 109—116), etc. In al doilea tom, problema este discutatà pe de o parte de Kristyna Adamus in articolul « Monografie wsi w Polsce. Przeglad problematyki badwczej » (p. 157—204), iar pe de altà parte in articolele redactate sub conducerea lui W. Dynowski fi A. Kutrzeba-Pojnarowa, dintre care in primul rind trebuie menzionai cel referitor la « Prace nad monografia etnografiezna kurpiotvskiej Puszczy Zielonej » (p. 205—224).
      In generai se remarcà douà tendinee in privinfa cercetàrilor monografice poloneze: una care-fi propune ca finta sà imbràfifeze un complex mai mare de fapte sociale (etnografice, istorice, economice, sociologice, etc.) alta, care-fi propune ca, in afarà de aspectele etnografice, sà se limiteze la acele domenii care sint strins corelate cu problemele ridicate de cercetarea strict etnografica, fi anume dialectología, folclorul, istoria culturii fi artei populare, legàturile culturale cu zonele etnografice inconjuràtoare, etc. Aceastà din urmà direcfie a fost sprijinità in trecut de Societatea Polonezà de etnologie (cu sediul la Wroclaw) fi este astàzi dezvoltatà de Institutul pentru istoria culturii materiale al Academiei Polone de ¡jitiinfe fi de catedra de etnografie a Universitari din Varfovia (W. Dynowski fi Anna Kutrzeba-Po j narowa).
      Un al patrulea grup de articole se referà la problemele ridicate de pregatirea atlasului etnografie polonez. Infàptuirea atlaselor referitoare la cele mai diferite fenomene constituie un deziderat dintre cele mai importante pentru toate ftiinfele, iar pentru etnografie un moment decisiv in munca de valorificare, de comparare etnicà fi istoricà, dar mai cu seamà
507