in care másele apar mereu pe primul plan. Miçcarea si actiunea eroilor íntru-peazä spiritul maselor.
    Cínd ín 1843 poetul liber s-a íntors in patria neliberä, tärani §i cobzari cíntau cu jale si únele din propriile lui versuri. Çevcenko s-a cutremurat. Libertatea lui personalä nu însemna nimic, daca ai sai, rudele §i ìntreaga masa de tärani, rämäsese în lanturi. Çi-a dat seama cà trebuie sä activeze politic. Intors la Petersburg în 1844, pentru terminarea studiilor la Academia de Arte, Çevcenko inträ în legäturä cu unii din membrii cercului socialist al lui Petrasevski. Versurile lui nu se mai multumesc cu tonurile dureroase, ci capätä timbru §i orchestrale revolutionarä. Acum creazä Çevcenko Cou (Visul), în care, în zbor fantastic din Ucraina la Petersburg, poetul zugrä-veste frumusetile pämintului ucrainean in contrast cu relatiile sociale, cu nedreptatea, cu tablourile violentelor. Petersburgul se ridicá pe oasele cazacilor si ín cásele lui îsi duce viata pleava societätii: trädätori, renegafi, slugoi, zbiri, avînd în frunte curtea taristâ, pe tar si tariná. Iar dincolo, în pustiul Siberiei gâseçte-n lanturi pe un revolutionär, pe care-1 numeste, « tarul liber-tätii »1. Opera aceasta, între alte acte, avea sä-i aducâ lui Çevcenko urgia tarismului.
    0	cälätorie asemänätoare, cu imagini comune, gásim în « aperidicele » la Dziady ( 1832) a lui Mickiewicz: Droga do Rosji, Petersburg, Przeglqd wojska. Çi aici, în drum spre Petersburg, poetul polon descrie în culori vii pâmînturi si oameni, §i aici Petersburgul se ridica pe trupurile înfipte în par a o sutâ de mii de tärani, în poem existä schingiuti pentru pläcerea tarului, iar versul trece de la tonul elegiac si amarnic la satirâ. Çevcenko nu 1-a cunoscut pe Mickiewicz direct. Cînd Çevcenko a ajuns la Vilno, Mickiewicz se afla la Petersburg, iar cînd s-a îndreptat spre Petersburg, Mickiewicz cu ajutorul prietenilor rusi scâpase de sub urmärirea agentilor faristi si se gäsea în Franta. Totusi Çevcenko 1-a citit cu Ínteres pe Mickiewicz si legâtura dintre Coh si Dziady, partea III, este azi recunoscutä 2. Marii creatori însa nu iau unii de la altii decît tema sau ideea: Çevcenko a realizat o operâ care este întru totul în spiritul creatiei sale specifice, evident personalä.
    în anul 1845 marele poet ucrainean a terminât studiile la Academia de Arte si s-a întors în Ucraina, unde oamenii continuau sä râmînâ în lanturi, exploatatorii zmulgîndu-le vlaga si inima, ca lui Prometeu vulturul, pe muntele Gaucaz. între versurile pline de revoltâ, scrise acum, se numärä tocmai Kaena3 (Caucazul), în care pe fondul legendei antice a lui Prometeu, Çevcenko cîntâ cu jale disparitia unui bun prieten, Jakob de Balmen, câzut în râzboiul nedrept din Caucaz (1843—1859) si, cu o ironie muscätoare, acuzä regimul tarist de înâbusirea oricärei încercâri de liberiate :
     1	T. ÉjEVCENKO, Teopu, I, p. 231 — 246. Revolutionarul din Siberia intruchi-peazà pe decembristi. Cf. Mamepia.Au do icmopii Kupujio-Mefiodiiecbxoeo ópamcmea Chiev, 1914, p. 12.
     2	Cf. BOHDAN LEPRI, op. cit., p. 219. V. O. YEDINA, y cntAbum òopombói, Chiev, 1958, p. 36. Vezi si OLEKSANDER KOLESSA, IIIeanenKo i Miiii<eewi. IIpo manine enAuey AiluKeiiuna e po3eow noemunuoi meopnocmu ma e '¿chc.ìi. nooòuuoKux nceM Uleeneuna, in «3anucxu HayKoeoio Toeapucmcea uMemt IIIch'ìchko». Ili, (1894), p. 36 152. Se exagereazà ìnsà influenta lui Mickiewicz. Tema din Ucieczka lui Mickiewicz si Totioah lui Sjevcenko, ca ?i cea din Rybka si PycaAKa sint generale la romantici. Intre Jmprowizac.ja lui Mickiewicz si riepedendH lui Sevcenko nu se poate stabili o legàturà directa etc. etc.
249