mare », la retragerea o^tilor ruse§ti la nordul fluviului, « voi putea lúa másuri pentru mutarea unui numár considerabil de coloni§ti».
     In al doilea rind, bulgarii care au ramas pe malul drept al Dunárii trebuiau sá se convingá de avantajele emigrárii si mai ales de faptul cá nu erau sili|i sá plece in regiuni indepártate. In sfir§it, Kutuzov, care era convins de necesi-tatea ca bulgarii sá plece — mai curind sau mai tirziu — in sudul Rusiei, a propus lui Karpov alte douá mijloace pentru atingerea scopului lor común. Consilierul trebuia sá convingá pe ci|iva oameni mai bátrini, sá-1 inso|eascá la Kerson §i sá vadá cu ochii lor situaba ínfloritoare a a§ezárilor bulgare din sudul Rusiei. O altá solu^ie era aducerea cítorva bulgari de la Kerson care sá viziteze a§ezárile bulgare din Jara Romineascá sau chiar satele de peste Dunáre, pentru a-§i convinge conafionalii.
    Deocamdatá insá majoritatea bájenarilor s-a a§ezat in primul rind in tóate satele in care se stabiliserá cona|ionalii lor, veni|i mai inainte §i in special in 1810. Cei mai multi au poposit tot in jude^ele de la Dunáre, cáutind sá ráminá cít mai aproape de fluviu. O cerere a Divanului Tárii Romine§ti catre generalul Stetter, aráta cá, «fiind prin cele mai multe sate ale $árii sirbi (bulgari) risipi^i » era bine sá se facá o catagrafie a lor *. Alte documente ii men^ioneazá pe cei din Oltenia, din jude|ele Romana^! §i Dolj 2 ca §i din celelalte judete s. La fel, in satele din judetul Teleorman «ce sint pe marginea báltii»4. Ál|ii ingroa§á numárul celor a§ezati la Zimnicea 5, pe mosiile invecinate cu acest tirg, ca §i pe mo§ia Odivoaia ce apartinea spitalului Pantelimon 6, in satele din judetul Vla§ca7, ca Paraipani8, Daia9, Fláminda10 sau chiar la Giurgiu11, pe mosia minástirii Col|ea din satul Lichirei-sti — judetul Ialomi^a 12, ca §i in satele Giormáne§ti13, Ciocáne§ti §i Bogata14 sau Cálára§i15 din acela§ jude|, in judetul Ufov, mai ales in satele care aveau deja populare bulgará. Astfel, aláturi de satul Chirnogi se adaugá acum satul Chirnogii streini, unde «au venit sirbii... de au fácut sat lingá satul lor »16. Sau tot pe acea mo§ie « vreo 70 de familii sirbi bájenari, aláturea cu satul Stupinele »17. De asemenea, la Dude§ti Cioplea18 la Chiajna19 veniti mai ales din pártile Rusciukului sau la Epure^ti (dupá cercetári personale). Cei veni|i in primávara anului 1811 ar fi trebuit sá se aseze «pe páminturile necultivate ale proprietarilor
     1	V. A. URECHIA, op. cit., p. 571.
     2	V. A. URECHIA, op. cit., p. 572 (29 noembrie 1811).
     3	Ibidem, p. 713, 715; ROMANSKI, op. cit., Doc. Nr. 11.
4	V. A. URECHIA, op. cit., p. 688, 717. Vezi fi ACAD. R.P.R.
Mss. 357, loe. cit.
     6 ROMANSKI, op. cit., Doc. 6, 7.
     6	Din iulie 1811, V. A. URECHIA, op. cit., p. 703.
     7	Ibidem, p. 714, 717; ROMANSKI, op. cit., Doc. Nr. 14.
     8	ARH. ST. BUC., Mss. 66, f. 239.
     9	Ibidem, f. 202.
     10	Ibidem, f. 201 v.
    11	Ibidem, f. 130, 240.
12	V. A. URECHIA, op. cit., p. 714—715; ROMANSKI, op. cit., Doc. Nr. 8, 9.
    13	ARH. ST. BUC. Mss. 66, f. 103.
    14	Ibidem, í. 126, 212 v.
    15	Ibidem, f. 241.
    16	Ibidem, f. 211.
    17	Ibidem, f. 106.
    18	ROMANSKI, op. cit., p. 350—352.
    19	Z. IUFFU, In legáturá cu sistemul jonetic al graiului bulgar din comuna Chiajna, in «Romanoslavica», VII, Buc. 1963, p, 148—149.
40