c)	termeni necomerciali, care apar numai in privilegii comerciale
(maWK, (103AUHTH) \
    BaKOANa, pol. bawelna, ‘bumbac’. a iiito npHKf3iT h3-k KtcapaEk hah iifpen,K, hah EaKOAHy, hah EyAk iiito... ‘iar ce aduc din Tara Romineascä, fie piper, fie linä sau orice’2 (1408, C II 631); in aceeasi formä, EaK©AHC>y la 1456 (C II 789) si 1460 (B II 274); la 1434, EOßCANoy (C II 668). Cehä bavlna; ucr. bavovna, din pol. (cf. Slawski I, 28). In pol. bawelna, boumwol (v. XV) din germ. Baumwolle (v. Brückner, 18; Sl. Stp. I, 71; SW I 106; L. Moszynski, p. 53).
     ß-tiAHUd, pol. bielica, ,veveritä’. ln privilegiul acordat liovenilor la 1456: a wt cto eIvAhuk. ‘si pentru o sutä de veveri^e’ (adicä ‘piei de veve-ritä’ — n.n.) (G II 789). In privilegiul din 1460, dat de §tefan cel Mare gäsim forma ucraineanä ehahuk (B II 273). ln v. pol. bielica Insemna ‘veveritä, blanä de veveritä’ (cf. Sl. Stp. I, 89; SW I 151); ucr. 6una, rus. 6hm, öenKa (cf. Vasmer, I 72).
     EpoKap'K, pol. browar, ‘berärie, fabricä de bere’. Apare in privilegiile din 1456 (C II 791) si 1460 (B II 276): aAi oy toa\ a®‘h©y aem KcpMAxoy ue A*P>KaAH, ahh idTKki, ahh Epoxapa, ‘dar in acea casä sä nu tinä nici circiumä, nici mäcelärie, nici berärie,’ ln privilegiile anterioare, din 1408 §i 1434 in locul lui EpoKapk apare expresia hh nHKa kaphth (pol. ni piwa warzyd) ‘nici bere sä nu facä’ (fiarbä, cf. pol. warzyö, coresp. germ. brauen ‘a fierbe, a prepara o bäuturä’). ln v. pol. browar, lat. braxatorium, este un imprumut din v. germ. Broawer (azi Brauerei) si atestat prima datä la 1455 (cf. Sl. Stp. I, 165) urmin-du-i alte forme, browarz, browarnia, piwowar (cf. Brückner, 42; SW, I 209 ; Moszynski, 54). Aparitia lui in documentele noastre deabia la 1456 este deci explicabilä.
     rpoiu, rpoui-K, pol. grosz, ‘gros’ (monedä). ln toate privilegiile comerciale dintre anii 1408—1460 ca unitate monetarä de vämuire. Sing. Nom. Ac. rpoiiik, rpom, Gen. rpoma; Plur. Nom. Ac. rponm, Gen. rpoiun, Instr. rpoiu, rpoiiiAui. O singurä datä ypouiH (1460, B II 273), ca in ucr. si bielo-rusä hros (cf. Slawski I, 352) unde acest termen a pätruns din polonä. ln v. pol. din sec. XIV ca monedä de argint, de greutä^i si valori diferite (SW I 913). Dupä Berneker (EW I, 354) §i Vasmer (BEW I, 311) drumul acestui termen este urmätorul: lat. denarius grossus > ceh. gros > germ. Grosch(en) > pol. grosz > rus. ?poui. ln. cancelaria polonä in limba slavonä: rpouiA\H (Instr. pl. 1411, C II 640) si rpoma, rpoiuoKkiAiH 3 cf. pol. groszowy (v. Moszynski, 58; Brückner, 519, Korbut PF IV 485, Sreznevski
I	598, Preobr. I 161) 4.
     1	Materialul din privilegiile comerciale clt $i din alte documente slavo-moldovenefti a fost folosit de multe ori in lucräri ale istoricilor poloni (Niemczewski, St. Kutrzeba, St. Lewicki, O. Görka, L. Charewiczowa s. a.) cit §i romini (N. Iorga, M. Condurachi, I. Nistor f. a.). O interpretare justä a politicului prin economic contin in special lucrärile de istorie romino-polonä ale prof. P. P. Panaitescu.
     2	Este dar cä I. Bogdan §i, dupä el, Costächescu au confundat KiaonHa (< germ. Baumwolle, bot. ‘Gossypium herbaceum’, deci produs vegetal) ‘bumbac’ cu k»aiu (< germ. Wolle ‘linä’) produs animal, care de altfel apare in aceleafi privilegii comerciale, in alt loc, in expresia h m boahu h u'tti obhhhu, fi pentru linä si pentru piei’.
     3	W. KURASZKIEWICZ, Gramoty . . . , p. 130.
     4	Sistemul monetär al grofului, imitat dupä greutatea monedei ruse apusene (grossus ruthenicalis) era singurul sistem monetär cunoscut in Moldova in sec. XIV—XV in domeniul comer^ului, dupä cum in domeniul vinzärilor de mofii se folosea zlotul cf. Viafa feudalä . .. p. 73 — 74 (cap. Monedä $i circulafia de P. P. Panaitescu).
198