în 1931 apare la Kiev luerarea lui V. Iarosenco, Limba ucraineanâ în documentele moldovenesti din sec. XIV— XV1, dezvoltare a unei disertatii mai vechi a aceluiasi autor 2. Obiectul cercetârii il constituie 66 documente publicate de Kaluzniacki în colectia Hurmuzaki (vol. I, p. 2, p. 813—889 si vol. II, p. 2, p. 649 — 724, documentul din 1388 publicat de Ulianitki, p. 3 si cele 13 documente publicate de Iatimirski în 1907 (v. mai sus). Autorul face o trecere în revistâ a elementelor ucrainene în fonetica, morfologia si vocabularul documentelor cercetate, de asemenea înregistreazâ elementele de «influença a graficii medio-bulgare (p. 260—267). în glosar (p. 332—337, care cuprinde cca 300 termeni, Iarosenco semnaleazâ unele romînisme (anpo-W, AkiK\M, H3Kopn iMdpTopHd, HAOiiyAh, pyiiT^PV) AVhropoy s. a.) si polonisme
(AMCH'h, KHCKiflICKi,	KIIIHTHH, Kfr\W, KTOpklH, U’KIHfAVh, CCK<ï>HfHCTO,
IIOTiAVk, nOAMMI.HH, liptAVOryUtANf, HpCJKHH\'K, pOKAfA\'K, pKI\‘A0, TAKflIlh,	NÏ'*')-
     Referiri la lexicul de origine polonà în documentele slavo-moldovenesti gâsim si în unele lucràri aie lui St. Lukasik, vechi si cunoscut cercetâtor al relatiilor culturale romîno-polone. Intr-un référât, prezentat la Academia de Çtiinte Polonâ în 1935, intitulât RelaÇii lingvistice reciproce romino-polone în lexic, toponomasticâ si onomasticâ3. St. tukasik amintea printre altele un numâr de cuvinte poloneze în documentele slavo-moldovenesti din sec.XV: hold'h, pan-h, rada, radca, skarb'K, kram'K, zold'h, brovan», okop’K. . .4.
     De asemenea în Studii moldo-slave (capitolul al ll-lea din partea ^intitulât Elemente slave aie graiului moldovenesc ca material pentru istoria limbii), prof. M. V. Serghievski 5 aratâ câ « limba scrisâ a cancelariilor domnesti nu era altceva decît limba oficialâ obisnuitâ a Rusiei de sud-vest eu un amestec de elemente aie graiului viu galifiano-volinian6.
     Jntre timp în tara noastrà se publicâ un numâr însemnat de documente moldoveneçti începînd de la editii de mica întindere (unul sau cîteva documente, de cele mai multe ori în reviste si publicatii periodice) 7, pînâ la adevâ-rate codice, pe epoci, ca cele apartinînd lui Mihai Costâchescu: Documente moldoveneçti înainte de Stefan cel Mare, Iasi, vol. I, 1931, vol. II, 1932; Docu-
      1	yKpaÎHCbKa Moea e MOJiàascbKux ipaMomax XIV—XV es., în 36ipHUK KOMicii ôah docjd-ÔMcemn icmopi'i yKpaiHCbKoi Moeu, tom. I, Kiev, 1931, p. 247—338.
      2	Cercetare asupra limbii maloruse a aclelor moldovenesli din v. XIV—XV publicate de Ulianitki ?i Kaluzniacki, premiatà în 1910 de Universitatea din Petersburg. în acelasi volum la p. 1 — 160 este inclus studiul lui D. SCHELUDKO, Elemente germane in limba ucraineanâ (HiMetfbxi eneMeumu e yKpaÏHCbKiü Moei) care foloseste pentru exemplificâri çi elemente din lexicul documentelor moldoveneçti, dar e scrisâ in spirit nationalist (cf. recenzi’a intitulatâ HaifioHa/ti3M e smuMOjiozii de N. LIPEROVSKA, în Moao3uaecmeo, Kiev, 1934, tom. 2, p. 83—92).
     3	Qbustronne stosunki jçzykowe rumuAsko-polskie w slownietwie, toponomastyce i ono-mastyce, în Sprawozdania z czynnosci i posiedzen PAU, an. 1935, nr. 9, Cracovia, 1936, p. 264 — 272. Vezi în legàturâ eu aceasta tôt ST. LUKASIK, Pologne et Roumanie’ Paris—Varsovie—Cracovie, 1938, p. 324.
      4	Op. cit., p. 271 — 272.
     6	Luerarea a apàrut in douâ serii, in anii 1936 si 1939 reeditatâ de curînd: M. V. Serghievski, Mo.tdaeo-cnaenHCKue amwdu, Moscova, Ü3a- Axa,T. Hayk, 1959, 212 p.
     6	« . .. riHCbMeiiHMM H3hiK rocnoaapcKHX KaHUCJiHpHÜ 6mji He tieiw hhlim, KaK oôbmnhiM flejioBbiM H3I.IK0M ioro-3aiia.Tnoü Pycii c npHMecbio 3JieMCHTOB raJinuKo-noJihiHCKOH pa3roBop-Hoii pe™» (op. cit., p. 68), deci cum spusese mai însinte W. Kuraszkiewicz.
     7	PAUL MI 11AILOV1CI, Opt documente moldovenesli de la Stefan cel Mare, extras din ,,Cercetari istorice“, VIII —IX, Iasi, 1935; P. P. PANAITESCU, Hrisovul lui Alexandru. cel Bun pentru episcopia armeanâ din Suceava, 30.VII.1401, în R.I.R., IV, Bue., 1935; ST. G. BERECHET Un act de danie de la Alexandru cel Bun din 1412, febr. 19, în Rev. Ist. XXII (1936), p. 142 — 146, deasemeni C. Andreescu, C. Stoide, T. Holban çi altii.
172