Cuvîntul este dérivât din ràdâcina *Ksrr cu sufixul -ja eu palatalizarea lui * tj în iiit 1 §i s-a pàstrat numai în limbile slave de sud : búlgara — k^kiha si sîrbo-croatà K\hâ 2.
    Exemple: a) din documéntele emise de cancelaria Târii Romîneçti flrrertK wt QKHd... h pîkak ck crohm ^3kikoa\, KÆiiiTd cm... *ct CTdpuS-kyp Gc$pohk> « Anghel din Ocna.. . §i a spus eu limba lui, casa lui... sa fie staretului chir Sofronie » (1408—1418, P. P. Panaitescu, Doc. f.R., d. 27, p. 97); np-feAdKdT i’ocîioactko-aîh Wt ca.woro k 8 m t h rocnoACTKd-iMH .. * iip-bAdK.iM ï kSiuth: ilSnrdiiid c dHincïH tro «a dat domnia mea din însâsi casa domniei mele... dau zece case: Lungasi eu nepotii lui» (1408—1418r P. P. Panaitescu, Doc. T.R., d. 29, p. 102); Ad h mît ivKpoK ivt k'kuit* rociicACTKd-MH Ha KC'bKC A-feTo <( sâ aibe obroc din casa domniei mele în fiecare an » (1409, P. P. Panaitescu, Doc. f.R., d. 30, p. 105).
    b)	Documente privitoare la rela|iile eu Brasovul §i Sibiul: wh ch «ct A d/t h k k iu t t h KHHorpdAÏf « el si-a dat (vîndut) si cásele çi viile » (1496— 1507, I. Bogdan, Rela\ii, d. 195, p. 234); mimc A“»™ Mh^hékh ktvujti h KHHorpdAii « vom da cásele si viile lui Mihnea » (c. 1494, S. Dragomir, Doc. Sibiu, d. 12, p. 22); roKCpHTi 3d tkh3h aokhtkk ujto îct 8 kükî Kauie « vorbiti pentru averea aceea care este în cásele voastre» (1480, I. Bogdan, Rela-\ii, d.. 133, p. 164). Desi în documente termenul k ¡5 k ra apare izolat, se întîlneste de mai multe ori într-un catastif de cheltuieli din arhiva oraçului Brasov, de la începutul seeolului al XVI. De pildâ: noTpfKNO 8 k8kî... 3d ukuknh 3d k8kî « necesar în casà. .. pentru tâ^àni la casâ » (Tocilescu, 534 doc., p. 469 si 472).
    De§i nu apare în documéntele moldovenesti în care prédomina sinonimul sâu a*‘h sîntem îndreptâtiti sâ presupunem cà termenul k * tu t d a circulât §i în Moldova, poate numai ca termen carturaresc, deoarece în Letopise\ul de la Putna I gàsim: ApoysYii k k k * iij t f Xh 3dndAiNH kkhii/a « iar atyii au fost arsi în case » (Cromci, p. 45).
    Înregistrînd pe kSiiita (p. 161) Mardarie Cozianul traduce prin koahkhii,! diminutivul unui termen slav neatestat în documéntele epocii la care ne referim.
    Xw>Kd «casa, colibâ este folosit rar în documéntele moldoveneçti si mai des în cele privitoare la relatii. în documéntele din Jara Romîneascâ (în cele de danie çi întârire) nu apare niciodatà y h îk d ci exclusiv aom'k.
     Xw?Kd eu variantele ¡f KiJKd, ]f -ki >k h h d, jf-hiai», x" 'Kl 3 H H a este un termen general slav, provenit, printr-un vechi împrumut, din germanul *hüs 3 si atestat atît în textele slave vechi cît si în cele de redactie rusa4.
    c)	Documente din Moldova: h (ipha<*>kh(\-) . . . h AKàH<'AÉC'î'(T) \-h>kk TdTdpk « §i am dàruit... si douàsprezece bordeie de tâtari » (1428, Cost. Doc. I, d. 71, p. 212); h HkcSa EorAdHoS . . . k j^hîkh h (Anov CAOTHNoy «si a dat Ivul lui Bogdan... doua case si o slatinâ » (1461, I. Bogdan, Doc. Stefan I, d. 28, p. 45); h am’1* *Ano cm© h ©y to(aî) cjah A*c«ftT X"“ * k TdTdpcKw(y) «si a dat... un sat si în acel sat zece bordeie5 de tâtari» (1435 sau 1436, Cost. Doc. I, d. 155, p. 494).
     1	MLADENOV, EmuMOAoeuuecKu, p. 268; E. BERNEKER, SEW, p. 603.
     2	Termenul >cSiii,4 = k*wtii atestat în limba rusa veche Sreznevski, Mamepua.ibi, t. I, col. 1384) nu reprezintâ trâsàturile specifice aie limbii ruse ci trebuie interprétai ca un element slav càrturâresc.
     3	MLADENOV, EmuMOAoiunecKu p. 668; VASMER, REW, t. III, p. 240.
     4	SREZNEVSKI, Mamepuanu, t. III, col. 1426—1427¡.
     5	într-un document din anul 1428 (d. 71, p. 212) Costâchescu traduce prin « poeli de tâtari » deçi este vorba tôt de bordeie.
140