din cele mai importante sarcini care stau in fata cercetàtorilor istoriei limbii bulgare este studiul graiurilor populare dinsec. al XIV-lea§i alXY-lea, considera cà documéntele slave din Jàrile Romlne din aceastà epocà constituie unul din izvoarele principale pentru acest studiu 1. Cunoa§terea limbii slavone a textelor noastre se impune in aceea§i màsurà pentru làmurirea unor probleme de istoria limbii romine, pentru explicarea unor fapte din limba de astàzi, pentru stabilirea epocii in care au pàtruns in limba rominà anumiti termeni de origine slava sau de alta origine, dar primiti prin filiera slava.
    In cele ce urmeazà ne propunem sa studiem numai termenii din documéntele slavo-romine referitori la no^iunile: 1) « casa, locuinfà », 2) « moarà » §i 3) « vie », relevind pe aceia dintre ei care sint comuni cancelariilor munteanà §i moldoveanà sau specifici uneia din eie si sa demonstràm cà, pe lingà unii termeni slavi, care in limba cancelariilor noastre sint folosi^i cu vechile sensuri, altii §i-au schimbat sensul, làrgindu-1 sau restringindu-1, in comparale cu sfera sensurilor din slava veche §i medio-bulgarà.
    Pentru studiul acesta am folosit materialul cuprins in documéntele slavo-romine din sec. al XIV-lea, al XV-lea si, partial, cele de la inceputul sec. al
XVI-lea publícate in coleottile indicate in bibliografie cu prescurtàrile respective ; pe lingà documente am mai folosit Cronicile slavo-romine din sec. XV—XVI si, pentru comparatie, ne-am referit la Cronica lui Manasses si la documéntele bulgàresti publícate de I. Ivanov in EbMapcKu cmapuuu u3 MaKedoHun.
1.	„Casa, locuintà“
    Lexicul documentelor noastre avea mari posibilitàti expresive. Pentru a reda diferitele nuance ale no^iunii « locuintà, casa, làcas, adàpost » in documéntele noastre se foloseau termenii: >khahiiitì,
     JK h a h ih t t, derivat al verbului >khth cu sufixul — ahiiitì 2 se intilne§te numai in documéntele din Tara Romineascà cu sensul «locuintà, domiciliu», cu care apare §i in monumentele de limba slavà veche 3. De exemplu: riko
HA\ CXT... nOAOKHNA Nd JKHAHIUTf HA PATHNf... H C'h JKHAHlUTfAV HA EHKdH« «Ca
sàie fie.. . jumàtate din locuintà de la Ratina. .. si cu locuintà la Bibarsa » (1441, P. P. Panaitescu, Doc. T.R., d. 78, p. 198); rane a\\f cxt ... h huiahiuté ivt ilAtdpA « ca sa le fie.. . §i locuintà de la Amara » (1441, P. P. Panaitescu, Doc. T-R-, d. 87, p. 219). In Cronica lui Macarie jkhahiiité desemneazà «casà»: jKHAHiuTd KKCjfKiujTAAjfitvH w iiA-few-kx' KfCíA/ftiiiTí ca « pràdau cásele, veselindu-se cu pràzi » (Cronicile, p. 86) ; acelasi sens apare §i in Lexicul lui Mardarie Cozianul, care traduce jkhahiiitì prin a^kaui, Kace (p. 161).
    Termenul apare adeseori in Cronica lui Manasses cu sens de « locuintà », ca in exemplulul: >khahuitì HA\-buif oaha\k-k hhìé kk aihcYh «locuintà o avea in Olimp, care este in Moesia » (p. 182). Din limbile slave moderne cuvintul se pàstreazà in limba bulgarà — jkhahiué §i in limba rusà in care este atestat din secolul al XI-lea 4 ca un slavonism.
     1	S. B. BERNSTEIN, Paiucnamn e oS.iacmu 6oA¿apcKoü ucmopmecKcm duaMKmojioiuu, Moscova—Leningrad, 1948, p. 15.
     2	A. VAILLANT, Manuel du vieux slave, Paris, 1948, p. 197.
    3	SADNIK und AITZETMÜLLER, Handw'órterbuch, p. 169.
    4	SREZNEVSKI, Mamepuanu, t. I, col. 874. Probabil cà in limba rusà veche termenul apare in tipul càrturàresc, la baza càruia stà slava veche.
138