6. ALfl TERMENI
    Adàugàm un numàr de termeni intilniti in documentele externe §i pe care-i socotim de origine polonà ; nu i-am incadrat in categoriile de mai sus, fie pentru cà sint termeni generali, fie pentru cà — dupa sens — §i-ar putea gasi tot atit de bine locul in douà sau chiar trei categorii. Unii din acesti termeni se gàsesc §i in alte limbi slave: veche slava, cehà, ucraineanà, rusà. Aspec-tul lor morfologie, prezenta lor in formule si fraze cu topica polonà, referitor la realitàti polone, in acte al càror adresant sint regii sau nobilii poloni justificà insà calificarea lor drept polonisme. Cei mai multi din acesti termeni, din punct de vedere fonetic si semantic, nu lasà totusi niciun dubiu asupra originii lor polone ; dealtfel, unii apar si in acte ale cancelariei polone in slavonà. Faptul este valabil si pentru celelalte categorii gramaticale: adjective, verbe, adverbe, prepozitii, conjunctii, in cadrul càrora, dat fiind economia lucràrii, ne limitàm deocamdatà la semnalarea termenilor, farà a da totdeauna atestàrile gàsite si farà a face o expunere etimologico-semanticà mai profundà ca pinà in prezent.
                     poi. jednostwo, jednoctwo ‘unire’ (1445);
     6 a n o c t i», poi. jednoéd, ‘unire’ (1449) ;
     JK w k c> t -k, poi. £ywot, ‘viatà’ (1442) ;
     3 k -b p a t a, poi. zwierzqta ‘animale’ (1462) ;
    MaAjKfHcTKo, poi. malzenstwo, ‘càsàtorie’ (1506);
    A\a a m a 3 h ta, poi. malwazja, malmazja ‘malvazie, vin de Malvasia, loca-litate in Moreea’ (1449): h no AK-k eoikh auaaushio (C II 742). Este actul omagial si de danie al lui Dietrich Buceatki, in care aìaaaushio apare alàturi de alte daruri ca p’knki poi. rqby (‘ruba, pinza’), K$j|sTÉp'k, poi. koftyr, kofter (‘cufterie, stofà scumpà, turceascà’), KdM\-a poi. kamcha (‘camhà, tafta’). Toti acestia sint termeni de origine asiatica, intrati in polonà prin filierà slav-ràsàriteanà x.
     M -k c t n e, m rk c n e, poi. miejstce, miestee, miesce, ‘loc’ (1434, 1462).
    M'kcTO, poi. miasto, ‘ora§, cetate’ (1436).
    M o h, a\ o n 'k, mvvh, poi. moc, ‘putere’ (1436, 1462, 1499 s.a.).
     H ì At o n -h, m to n k, poi. niemoc, ‘neputin^à’ (1445, 1499).
    OK'bTHHua, poi. obietnica, ‘fàgàduialà’ (1436).
    QcK-kiitHOCTk (ero ivcn-kneNocTH), poi. oswiecony ‘luminat’ (Lumi-nàtia Sa, 1462).
     II o a\ o ii, k, noMonk, poi. pomoc, ‘ajutor,’ (1439, 1457).
     IIoTpfKH3Ha, n o t p li e h 3 ti a, poi. potrzebizna, ‘trebuin^à’ (f. freevent in expresia KOAiyjKk Toro KSAiT'k noTptEii3Ha ‘cui ii va fi de trebuintà’, v. SW IV, 818); noTpfEiisHocTk poi. potrzebiznosc, numai la 1439 (G II 714).
     II ao n h ii a, poi. plonina, ‘munte’: h A'kAH^k oyceH 3(Au-k KOAOUikCKOi wt iiAONHHhi a?Ki a«1 Epiry AAop/i\ 1395 (C II 607) 2.
     II p ki r o a a, poi. przygoda, ‘intimplare, neplàcere’ (1499).
      1	I. Bogdan (Doc. Qtejan cel mare, II, p. 278, in nota,), vorbind despre rpii^hi k+ic, prezent ca maria in privilegiile comerciale, il identifica cu	(v. si I. BOGDAN, Contributii la istoria Moldovei intre anii 1488—1458, p. 642). La Vasmer: epeiftcoe euuo, Griechenivein (REW. I 307) ; era un vin originar din orasul grecesc Malvasia (Moreea), de culoare rosie-aprinsa, ca purpura. In rom. cu 1 > r, « marmaziu » rosu aprins’ (in folclor mai ales,precum alburiu, albàstriu).
     2	Intreaga expresie e un polonism: ot ploniny aie do brzegu morza!
208