formula in mod neìndoios adevàrul cultural: cancelaria noastrà de stat moldo-venesc a stat direct sub influenza graiului viu al Slavilor de nord, in special Rutenii, apoi Poloni si Ru§i de sud ». In Slovarul sau, Gh. Ghibànescu ilustreazà cuvintele cu citate din documente, inserind si corespondentele lor ruse, ucrai-nene §i uneori, polone (de ex. la cuvintele KpaMV,	i\ui|i<uhhh §. a.)
    In perioada dintre cele doua ràzboaie mondiale documentele slavo-romine (in particular slavo-moldovenesti) continua sa fie in aten^ia cercetato-rilor romini si stràini. Materialul oferit de eie este folosit pe larg de filo-logul german Herman Brtiske in lucrarea Elementele ruse si polone ale limbii romlne1 precum §i de D. Scheludko in studiul Elemente nord-slave in limba rominà 2. Cele doua volume din Documentele lui Stefan cel Mare apàrute in 1913 sub ingrijirea lui Ioan Bogdan au fost obiectul recenziei lui 0. Markov 3, care dà caracterului complex si contradictoriu al limbii documentelor slavo-romine si o alta explicatie decit cele de pina acum si anume: insuficienta cunoastere de càtre pisari a limbii in care urmau sà serie, ca si originea lor etnicà diferità (§teful, Tàutul, Vulpas, Oan^às. a. romini; Stecco, Andreica, Vladicin, rusi; Toader Prodanovici, sirb, §. a.)4.
    Pretioase referiri asupra limbii documentelor slavo-romine in generai si a celor slavo-moldovenesti in particular con^in numeroasele studii §i articole ale prof. P. P. Panaitescu. Incà in 1928 dinsul sublima cà limba acestor documente nu este chiar limba medio-bulgarà in Tara Romineascà sau cea ruteanà in Moldova, ci este adesea rezultatul unei contopiri: in Tara Romineascà influente sirbesti si bulgàresti, in Moldova rutene, polone si medio-bulgare, in plus in ambele Principate influenza limbii romine§ti vorbite5, ìn articolul Drumul comercial al Poloniei spre Marea Neagrà in Evul Mediu 6, P. P. Panaitescu foloseste pe larg datele furnizate de documentele slavo-moldovenesti, oprindu-se §i asupra unor termeni si expresii ca ycTaKNHUCTK© o iWUTajf, npHKHAHH (p. 8) rMA'h, A^^pa paA<» paAHTH, de origine polonà7.
      1	Die russischen und polnischen Elemente des Rumänischen, în « Jahresbericht des Instituts für rumänische Sprache zu Leipzig», XXVI—XXIX, Leipzig, 1921, p. 1—69 ; în special « Glosarul » (p. 12—45) si capitúlele Der rein kleinrussische Einfluss (p. 45—56) §i Die Zeit des polnisch-kleinrussischen Einflusses (p. 56—62).
2	N ordslavische Elemente im Rumänischen, în „Balkan-Archiv“, I Band, Leipzig,
1925,	p. 153—172. Asupra acestor douä lucräri vezi M. V. SERGHIEVSKI, Mosidaeo-cjiaeHHCKue smtodu, Moscova, 1959, p. 67—73 si 125—126 çi în ultimul timp V. VASCENCO, Elemente slave räsäritene in limba rominä (periodizarea imprumuturilor lexicale), SCL, 1959 (X), no. 3, p. 395.
     3	Slavia, Praga, VII, 1928—1929, p. 396—403.
      4	Op. cit., p. 402.
     6	loan Bogdan .fi studiile de istorie slavä la Romini, în Buletinul Comisiei Istorice a Romînîei, VII çi în extras, Bucureçti, 1928, p. 8.
     6	La route commerciale de Pologne à la Mer Noire au Moyen Age, extras din R.I.R., vol. 3, fase. 2—3, Bucureçti, 1934, 24 p., prezentat în cadrul Congresului International de Stiinte Istorice de la Varsovia (1933).
     7	« Ces actes usent du terme polonais d’origine allemande hold (rx»AAii) pour indiquer l’hommage, mais aussi le fief (Voir pour ce terme I. Bogdan, II, 286. Bogdan a tort d’affirmer que le terme n’existe plus en polonais moderne; on l’emploie encore couramment) » (p. 15). Sînt aici, credem, doua inexactitâti: a) hold nu 1-am întîlnit niciodatâ în documentele moldovenesti sub forma	ci numai ca r»A,\T>,	«‘U'v ; eu dublu consonantism la începutul cuvîntului (dar nu r^-, ci Kr-), în forme ca hi-okat* Kr«AA*«aTH îl gâsim în documentele lituane (cf. I. Bogdan, II, p. 596). b) cînd I. Bogdan aratä cä aceçti termeni nu existà «în polona sau malorosiana de astâzi », el se referea nu la rxoA.vv, ci la fórmele sufixate xMASM-k (’feud‘) §i ¡(oaa®\-h«'ci» (’omagiu‘), care într-adevâr nu exista în polona si ucraineana moderna (v. mai jos, în corpul lucrärii).
171