In 1848, P. Biliarski1 remarcà in documentele slavo-romìne, publicate de Venelin, absenta oricàror norme ortografice, fapt care le face astfel recep-tive fata de cele mai diferite influente («Cmuxu»), insistind asupra calificati-vului de amalgam lingvistico-grafic de nuantà ruso-sirbo-bulgarà al actelor 2. Dupà Venelin, pina in anii optzeci ai veacului al XlX-lea nu mai aflam vreo publicatie stràina de documente slavo-romìne care sa fie insotità de comen-tarii filologice sau lingvistice mai serioase. In multe cazuri chiar simpla lor reproducere lasà de dorit din punct de vedere tehnico-grafic. Printre cei care au publicat sau au comentat documente slavo-moldovenesti in aceastà perioadà sint (in ordine cronologica) : D. Zubrzycki 3, V. Aprilov 4, I. Nadej-din, N. Murzakievici5, I. F. Golova^ki6 E. Kaluzniacki7. A. Jablo- i'aptul cà a sesizat deosebirea fundaméntala dintre limba documentelor muntene fi cea a documentelor moldovenefti. Dacà ar fi avut posibilitatea sa cunoascà mai multe documente moldovenefti, in special externe, farà indoialà cà le-ar fi dat o caracterizare mai potri-vità fi mai completa. Pentru aprecieri cu privire la Venelin vezi fi P. BESONOV, lurii Ivanovici Venelin, schifa biografici, in >KMHn, 1882, iunie, p. 171 ; S. B. BERNSTEIN, Pa3bicKaHUH « oÓAacmu 6oa¿. ucm. duaA. I, 1948, p. 23—24; D. P. BOGDAN. Textele slavo-romine in lumina cercetàrilor rusefti, III, Studii de limbà fi ortografie, in Analele Romino-Sovietice, Istorie, Bucurefti, 1957, no. 3—4, p. 63—96. 1 P. BILIARSKI Cyàbóbi, ifepKoenoio H3biKa. l'IcmopuKO-ifiuAOAOiimecKue uccAedoeauuH, Cn6„ 1848, p. 254 — 258. 2 Dupà pàrerea lui Biliarski, aceasta se datoreaza in parte fi lui Venelin insufi care a rusificat uneori grafia texteior in afa fel incit e greu de stabilit ce anume aparfinea originalului (cf. op. cit., p 258, in nota). 3 Kronika miasta Lwowa, Lvov, 1844, pp. 75—-77, 96—97, 101, 109, 113, 115. Aici semnaleazá privilegii acordate de voevozii inoldoveni negustorilor din Lvov ìntre anii 1408—1463, aflate in arhiva orafului. In afarà de B. P. Hasdeu (v. mai jos) aceste documente au atras atentia fi altor istorici ai vremii ca BEDA DUDIK (Die Archive in Konigr. Galizien und Lodomerien . . . , Viena 1867, p. 132 —133), A. KOCIUBINSKI Omuem o 3aHHmunx caoshhcxumu napenuHMU, SariHCKH HoBopocc. YHHBepcHTeTa, Odesa, 1876, t. XVII p. 22—23). Cf. E. KALUZNIACKI, Dokumenta . . . p. 195. Pentru aceasta fi unele din informatile urmàtoare vezi fi S. B. BERNSTEIN, Pa3bicKanun..., p. 24—26. 4 EoAzapcKue ipauomu, Odesa, 1845 (la p. 109 un act moldovenesc din 1699 de la Ion Antioh Cantemir, « cneaz al Moldovei»). 6 in 3anucKii Oòeccxoeo OSufecmea ucmopuu u òpeenoemeii poccuücKux, III (1853) si V (1863). 6 rpaMombi yeposAaxuücKue u MOAÒaecxue (XV—XVI ee.), docmasAenu H. 0. PoAoeaijKUM, in Jlemonucb 3aHHmuü Apxeo’papuuecKoü Komuccuu 1865 = 1866, bi.iit. IV, CIló., 1868, II, MaTepnajibi, p. 3—17. Publicà 6 acte: primul muntenesc, de la Mircea cel Bàtrìn càtre lioveni (1410), celelalte moldovenefti «de danie fi ìntàriturà », dintre anii 1464—1534. In note dà o serie de explicatii lingvistice cu privire la maghiarisme fi rominisme, precum si informafii asupra damnitorilor si localitàfilor (Petru Raref e numit odatà Paneiub, a doua oarà Pamejib!). Asupra acestor acte atrásese atentia tot Golovafki in naMHmmiKu dunAOMamunecKoeo u cydeSuo-deAoeoeo H3uua pyccKoio e dpeeueM raAuifKO-BAaduMupcKOM khh-Mcecmee u e óaumchux pyccxux oBAacmnx e XIV—XV cmoAemunx, Lvov, 1867. 7 Dokumenta moldawskie i multanskie z archiwum miasta Lwowa, in Akta grodzkie i ziemskie z czasów Rzeczypospolitej Polskiej z Archiwum tak zwanego bernardynskiego we Lwowie, tom. VII, Lvov, 1878, p. 195—252. Cuprinde 14 documente slavo-romine din care trei muntenefti (no. I, III, V) si 11 moldovenefti (8 in slavonà, cele mai multe, privilegii càtre lioveni: no. II, 1407 ; IV, 1434 ; VI fi VII, 1456, VIII,1460 ; IX, 1463 ; X, aprox. 1504—1517; XI, 1522, toate integrai, cu traducere in polonà fi numeroase note, bógate in informatii istorice, paleografice fi lingvistice; 3 in limba polonà: no. XII, 1579, no. XIII, 1661 si no. XIV, 1665). Unele din acestea fuseserà publicate la noi, inainte de Kaluzniacki, de càtre B. P. Hasdeu (v. mai jos). Asupra lor atrásese atentia, dupà Zubrzycki Dudik fi Kociubinski, tot E. Kaluzniacki in OÓ3op cAaenHopyccxux naMHmnmoe H3uxa u nucbMa, HaxoàmifuxcH « apxusax u óuÒAuomexax Absoecxux, Kiev, 1877. De asemenea tot lui ìi datoràm includsrea unor documente slavo-romine in cunoscuta colecfie a lui 164