pera literar-ideologicà scrisà de un domn cu o personalitate puternicà §i multi-lateralà. Ei nu s-au indoit o clipà de autenticitatea si de caracterul lor emina-mente laic. Au fost urmaji pe aceastà cale de A. T. Laurian x, V. A. Urechea 2, Aron Densu§ianu 3, Ion 6. Sbiera 4 — to^i de formale pa§optistà — §i de Ovid Densusianu care, cel dintìi, a dedicat Invàfoturilor o substancíala analiza literarà 5. De$i exponen^i ai criticismului ¡-itiintific in domeniul studiilor istorice §i filologice, nici A. D. Xenopoi 6 nici D. Onciul7 §i nici Ion Bogdan 8 nu s-au indoit cà Invàfàturile càtre Teodosie ar fi opera lui Neagoe Basarab. De la Xenopoi ìncepe Insà, in istoriografia noastrà moderna, alterarea imaginii pa^optiste despre Neagoe si opera sa, imagine care fusese schitatà prima data de Bàlcescu, §i, pe urmele acestuia, dezvoltatà de Hasdeu. Situindu-se la antipodul perspectivei pasoptiste, istoricul junimist vede in Neagoe Basarab mai degrabà un cálugár incoronai decit un principe de Benavere la meri-dianul bizantino-slav, cum il prezenta, in cuvinte entuziaste, Hasdeu 9. Aceastà perspectiva falsa va starai, cu rare excepjii, multa vreme. Astázi inca, perso-nalitatea lui Neagoe Basarab constituie pentru istoriografia noastrà o problema deschisà. 10 Istoricilor si filologilor romini care s-au ocupat de Invàtàturi inaintea lui D. Busso §i ne-au làsat aprecieri, observajii si puncte de vedere demne de luat in seamà, li s-au adàugat, dupà descoperirea originalului slav de càtre academicianul P. Lavrovu, prof. Polihron bunii nostri » fi promite o edifie integrala, pe capitole, din care n-au apärut insä decit trei : despre federea la masä, despre räsplätirea slugilor fi despre soli fi räzboaie (ultimul in « Buletinul Instrucfiunii Publice » I. 1865—1866, p. 76—80). Pentru Hasdeu, capi-tolul «despre soli fi räzboaie» este o «strälucitä probä de multä experienfä ostäfeascä ». 1 Istoria rominilor, partea II-a. De la cäderea Constantinopolului plnä in zilele noastre, Iafi 1853, p. 30 fi Elemente de istoria rominilor pentru clasele primäre, Ed. Vl-a, Bucurefti, 1866. 2 Istoria rominilor, Biografii romine dupre metoda eateheticä pentru fcolile primäre sätefti fi militare, Ed. a VIII-a corectatä fi imbunätäfitä, Bucurefti, 1867, fi mai ales Schife de istoria literaturii romine, Bucurefti, 1885, p. 55—58. 3 Istoria limbii fi literaturii romine, Ed. I-a 1885; Editia II-a, Iafi, 1894. I Mifcäri culturale fi literare la rominii din stinga Dunàrii in ràstimpul de la 1504—1714, Cernäufi, 1897. 6 Istoria literaturii romine. Epoca veche pina la 1780. Gurs pnut la Facultatea de litere din Bucurefti in anul 1898—1899. Litografiat. Despre Invà(àturi la p. 305—307. 6 Istoria rominilor din Dacia Traianä, Ed. I, Iafi, 1889, vol. Ili, p. 475—482; Ed. Ill-a, Bucurefti, 1927, vol. IV, p. 178—184. 7 Istoria rominilor de la infiinfarea principatelor pina la anul 1526. Gurs litografiat. 8 Douà conferinfe: Luptele rominilor cu turcii pinä la Mihai Viteazu; Cultura veche rominà, Bucurefti, 1898, p. 34 fi 79—80. 9 Vezi Istoria rominilor din Dacia Traianä, Ed. a Ill-a, vol. IV, p. 178; fi vol. VI, p. 212—215. Comp. cu Cuvinte din bätrini, II, 1880, p. 439. 10 O imagine justä este schitatà in Istoria Rominiei, vol. II, Bucurefti, 1962, p. 621-625. II O Haùdemux um npou3eedeminx Ba.iaiucKOio eoeeoda Hkoh In « IÌTeHHH b imnepara pcko.w oömecTBe ncTopnn h apeBHOCTeß Pocchhckhx npn mockobckom yiniBepcHTeTe », Moscova, 1896, KHHra IV, p. 4—16. Comp. fi A. Densufianu, in « Revista criticä-literarä», Iafi, IV, 1896, p. 215. Manuscrisul de la Sofia a fost catalogat prima oarà de Svetozar Vulovici in Onuc CAoeeucKux pyKonuca CoißujcKe óuÓAuomeKe, in « CnoMeHHK cpncKa KpaJbcBCKa Ai