«
towary, cf. SW II 527). Drumul acestui termen este urmätorul: 1. slave de sud (v. sl. ypaAVK >germ. med. kräm, kräme > cehä, pol. kram > ucr. KpaMt, KpaMHHÍí, b. rus. Kpama > v. rus. KpaMtHhiü1. In documéntele noastre terme-nul poate fi polonism ca si ucrainism. In expresia kpaa\hm p-fc'iH, polonism (v. p-kiK, pol. rzecz ’lucru’). Pentru etim. vezi Brückner 264, Preobr., I 376, Hrincenko II 299, Vasmer I 655, Moszyñski 61 2 (v. p-fe'ik).
     Heran h na, pol. nogawica, ‘pantaloni’. Inprivilegiile comerciale din 1408 (C II 632), 1434 (C II 669), 1456 (C II 788)§il460 (B II 273): ot k HoraKmi,H... noTpH rpcniH ‘de pantaloni. .. citetrei grosi’. I. Bogdan (p.277,innotä)corectind pe Hasdeu (care tradusese ‘cisme’ !), da etimologia polonä: nogawica. ln polonä si nogawice (pluraliatantum, cf. Brückner, 365), ca §i in sirbä; (nòeaeuife) b. rus. Hoioeutfbi; v. rusä noiaeutfa, naeaeuifa, din sec. XVI (cf. Srezn., II 461).
     Il £ ij /¡\ 3 h, pol. pieniqdz, ‘ban’. Termenul, imprumut slav (v. sl. n-kHA^) din germana (got. *panniggs), apare deobicei in forma iiHiikmi, iihh/ä3h, cu fonetism slav-räsäritean, in spetä ucrainean. In exemplele care urmeazä insä il socotim polonism: h Hann» 4,criOA\arart-h tkiaxh pa3ti ntN/«\3kMH, ak>aka\h hawhkcami 3 ‘§i sä ne ajute de data aceasta cu bani, oameni sau cu averea’ in solia lui §tefan cel Mare cätre Gazimir din 1481 (B II 364). Prezent intr-un document care abunda in polonisme si cu vocalism asemänätor celui din polonä (cu § denazalizat in c si h pentru ki): hho, wh tha\h pa3H haujia eap-TKiua, cna naHa AiapTHNa wt aìwkj, ra Hai« Kpaa wt Híro toth kkiiu* HHCaHHIH	113 3AAT SrptsCKH, AM SCI nC H3 acnpa, HK	na iHHTO
1513—15, ian. 15 (C B 509) 4. V. Brückner 408, Moszyñski 68.
    IIaotho, pol. plótno, ‘pinzä’. De obicei apare in forma nAATHc» (ca in cehä, 1. slave de sud ; v. sl. naarKHC«) sau cu polnoglasie, iioaotho (ca in 1. slave räsäritene). Cu tratament polon numai in douä cazuri: a wt cv*Kna h wt nAOTHa... HA\A»T (IAATHTH A\hlTA MKC BKIA llpAKO H3AdKH0 (1448 (C II 741) si npoA^KaTH h co\'Kna h iiAcrua 1449 (C II 743) 8.
     P-bMk, pfMK, pol. rzecz, ‘1. lucru, obiect. 2. treabä, problemä’. ln privilegiile comerciale din 1456: Kparnnhix' p^híh, KpaAuiM p-fcMH ‘lucruri märunte’ (G II 788), si 1460: KpaMHMjf p-kMiH, p-kMH ap^khmx- (B II 273).
    Cu un sens mai larg decit cel material, comercial (’treabä, problemä’) termenul apare si in alte documente, in cadrul unor expresii evident polone, astfei: a TaM Scki p-fe'in hamk>ti» a®kohath ‘¡-¡i acolo tóate trebile vor fi hotä-rite’ 1467, (trad. Bogdan, II, 298); a®kPé 3P038a\éah t-kiavk pímamk, 1481, solia cätre Cazimir (B II 365) ;kcha\h T'waíhjk'k pt>iA\H ‘cu toate acelea^i lucruri’, 1496 (B II 397). Cu vocalism polon, dar cu sensul general slav de ‘vorbä. vor-bire’, la 1503: htak k 3haía\c>, a>Kh kch pcmki h tokaujkki ‘si a§a stim cä toate vorbele si invoelile...’ aae wcokhkih piiki hamak ‘ci a avut alte vorbe’ (B II 485). Termenul apare in acest sens si in cancelaría polonä: p-kMK (cf. Kurasz-kiewicz, Gramoty, 130) §ilituanä: ptMH (cf. Srezn., III 225, intr-un citat din 1388). V. §i Brückner 475, Preobr. II 199—201.
     (h)c k a a a i», pol. sklad, ‘(loe de) descärcare, desfacere (a märfurilor, depozit)’. In privilegiile comerciale acordate liovenilor, mai intli cu h pro-
1	KpaMh neatestat la Sreznevski (I, 1314: pe™ KpaMHtie, cf. pol. rzeczy kramne).
     2	Rom. cramà direct din germ. kram sàu prin filiera slavä?
     3	intregul fragment citat este polonizat,; cu exceptia conj. hah, poate fi transpus ad litteram in polonä: ’i nam dopomagal tymi razy pienifdzmi, ludimi (hah) imeniem’.
     4	Tot aici, mai sus, din nou nrnt-kan.
     6 Tot aici, mai jos, din nou neaoTNo.
200