de sintetizare, teoretizare $i generalizare §tiin(,ificà. Etnografii sovietici, polonezi, germani, cehoslovaci, unguri, romini etc. $i-au pus adeseori problema scopului, tematicei $i meto-dologiei atlasului lor etnografie, interesul ?tiin(ific al unei astfel de lucràri depà^ind granitele propriei {.àri. Etnografii polonezi considera necesar ca acest moment sà fie depà^it cu succes in mod obiectiv in cuprinsul fiecàrei fàri, peritru ca specialista sà poatà trece la elaborarea unor atlase etnografie pe grupe de fàri cu mai multe contingente culturale intre eie. Dupà pàrerea acelora$i etnografi, pentru (arile carpato-balcanice, fie acestea slave sau neslave, cercetàrile pentru atlasele etnografice ?i dialectologice ar prezenta o acutà necesítate, nu numai practicà, dar §i teoreticà.
     O contribute remarcabilà la discutarea atlasului etnografie polonez au adus-o in deosebi: K. Zawistowicz-Adamska (tom. I, p. 68 — 71); A. Nasz (tom. II, p. 139—144); etc. Problema a fàcut mai cu seamà obiectul Sec^iei pentru atlas a Societàri Poloneze de Etnologie, bucurindu-se de ampie discucii in anii trecufi, in cadrul cárora s-au ^inut o serie de comunicàri de càtre prof. K. Moszynski, J. Gajek (1947), Maria Frankowski (1949), etc. Acestea au incununat o anume etapà cu conferinfa din 4—6 aprilie 1952, special convocata pentru a analiza etapele parcurse $i rezultatele dobindite in urma chestionarelor difu-zate $i a echipelor de cercetàri trimise in repetate rinduri pe teren de càtre Societatea Polonezà de Etnologie (seccia atlas). Rezultatele dobindite, experienfa metodologicà acumu-latà, bogata arhivà de materiale etnografice, sint puse incepind din 1953 la dispozi|ia Institutului pentru istoria culturii materiale al Academiei, seccia etnograficà academicà de la Wroclaw, care urmeazà sà ducà la bun sfirjit aceastà operà de bazà pentru etnografia polonezà. Cunoa^terea chestionarelor, a planurilor tematice pe care le-au elaborat in acest. scop specialista polonezi constituie un schimb de experienfà de un real folos pentru etnografii romini, care, dupà cum rezultà din proiectele de cercetàri ale Institutului de istoria artei din Bucure§ti ^i ale Secfiei de istoria artei ?i etnografie de la Filiala Cluj a Academiei R.P.R., pregàtesc $i ei un pian de cercetàri referitoare la atlasul etnografie al R.P.R. Cu un deceniu in urmà (1951) aceastà problema a facut obiectul unei ampie discutii in Seccia de etnografie $i folclor a Societàri de §tiinte istorice ?i filologice din R.P.R.— Filiala Cluj, iar ulterior in Comitetul de coordonare al cercetàrilor etnografice de pe lìngà Academia R.P.R. Orice experien^à cunoscutà §i analizatà critic nu poate dectt sà foloseascà implinirii cu succes a viitoarei noastre sarcini $tiin{ifice. Alàturi de cunoa^terea experienjei bógate a entografiei sovietice $i din celelalte {àri socialiste, cunoa$terea materialelor §i primelor infàptuiri pe linia atlasului etnografie polonez constituie un ajutor pretios in munca etno-grafilor $i dialectologilor romini.
      Materialele ilustrative bógate $i variate — fotografii, desene, schite, hàrfi — ce ìnso-tesc articolele ambelor tomuri, fac $i mai accesibilà aceastà publicare, inlesnind asemànàrile $i deosebirile, contribuind la delimitarea ariilor de ràspìndire ?i de interferenza ale dife-ritelor fenomene de cultura materiata fi spiritualà, create in cursul secolelor de càtre popoa-rele din regiunea noastrà europeanà, màrginità la nord de Marea Balticà, iar la sud de Marea Mediteranà.
NICOLAE DUNÀRE
    SLOVENSKY NÁRODOPIS. Slovenskà Akadcmia Vied, Bratislava, Narodopisny ùstav, Anii VII (1959), Vili (1960) §i IX (1961).
     La Bratislava apare, cu o regularitate exemplarà, una din cele mai bune reviste nazionale de culturà $i artà populará. Este vorba de « Etnografia slovacà », organul Insti-tutului de etnografie al Academiei slovace de $tiin£e. In primii cinci ani (1953—1957) s-au publicat trei numere pe an, iar o datà cu anul 1958 aceastà revistà este editata in patru volume anual.
     Vom incerca, in cele ce urmeazà, o prezen tare foarte succintà a ultimelor 10 volume, primite pinà la redactarea recenziei noastre. Eie formeazà anii VII (1959), VIII (I960)' $i prima jumàtate a anului IX (1961).
     Fiecare volum al revistei « Slovensky Nàrodopis » cuprinde studii de teorie §i metodologie etnograficà $i folcioricà, de istoria etnografici $i folcloristicii, de istoria culturii $i artei populare plastice, literare, muzicale §i coregrafice, cercetàri de teren, de arhivà $i asupra colec{iilor muzeale. Din grupa amintità la urmà se constata un Ínteres particular fajá de cercetàrile referitoare la me$te$ugurile $i industriile cu caracter popular, la agricul-
508