fiind condusá de Ion Loga 1 si al^ii ; de ea nu era stráin nici cneazul Dimitrie Cantacuzino, silit, pe la 20 octombrie, cind urmáririle se interese, sa fuga peste granirà 2. Aceste actiuni, puse la cale pe teritoriul Moldovei fi indreptate impotriva armatelor tariste, prezentau o gravitate in plus pentru guvernul de la Iasi, prin participarea boierilor Cantacuzini de la Bàltatefti fi Grozefti, care, dispunínd de mici grupuri inarmate — continuu semnalate de polizie3 — , luptau sa reaprindá revoluta in Moldova, impotriva domnitorului Mihail Sturza. Din aceasta cauzá, complotul militar polon din pádurea Grozefti a ínspáimíntat atit de mult autoritàrie Moldovei fi comandamentul militar tarist, ínclt o adevaratà vínatoare se organizeaza in Moldova, in cursul lunii octombrie, pentru prinderea a 20 de « rázvrátitori » in majoritate poloni, pentru cá « fácuserá parte din complotul lefesc»4. Printre cei urmari^i se aña un doctor (romin?) de la Repedea de língá Iafi5, precum fi hatmanul Alecu Asían, proprietarul satului Onefti, arestat de rufi fiindeá « aprovi-zionase feica polonezá ce se aduna in padurea Grozefti... fi, ftiind planul cel tulburator linistii tarii..., nu a ínftiintat ocirmuirea » 6. Insusi Petrescu, care a stat de vorbà cu polonezii la Vintilà Vodá, noteaza cá fácuserá parte din armata taristà, din care dezertaserá de teama represalii-lor in urma unei conspiratii militare descoperite 7. Ramine de explicat de ce, dupá esuarea complotului, porniserá incoace intr-o vreme in care revolutia din Muntenia nu mai putea fi aparata, iar anotimpul nu permitea nici macar un rázboi de partizani8. In lipsa totalá a ftirilor asupra acestei laturi, o singurá presupunere se poate face: detafamentul polon, neputind trece in Transilvania, unde gene-ralul Bem inregistra victorii (trecátoarea Trotuf fusese impánatá cu cazaci), sub presiunea armatelor tariste, fi-a schimbat directia. Se putea ajunge in Transilvania fi pe valea Buzáului. 1 Rapoartele polirei îl prezinta ca fef (Doc, priv..., p. 310); iar agenti emigratici polone ca «inrolator general» al polonezilor din Moldova (raportul lui Butkiewicz, din 15.VI. 1848, în op .cit., p. 44). 2 Doc. priv., p. 286—287, 308—312. 3 Ibidem, p. 286, 308 fi 310. Vezi fi Hurmuzaki, VI, supl. 1, p. 582 — 583. 4 Ibidem, p. 286—287, 290—293 fi 310. în vederea stävilirii ac|iunilor revolutionäre ale polonezilor din Moldova, guvernul din Iafi ia mSsuri exceptionale. Pentru identificarea lui Casinschi, Hilari, Faustin fi Loga (nume conspirative) se comunica politiilor fi semnalmentele. Faustin vorbea franceza, engleza fi germana, calatorise pe la Paris fi Londra, reprezenta ideologia demócrata fi socialä din apus, el subvenciona feica polonezä. Pentru arestarea lor politile din Iafi, Roman, Bacäu fi Putna puteau sä foloseascä chiar for^a armata» fâcînd apel la comandirii oftilor rosienefti» (Doc. priv..., p. 290—293). Date interesante despre activitatea lui Faustin Brudzinschi !n Moldova, la V. POPOVICI, Despre activitatea emtgrantilor poloni in Moldova 1846—1848 (Studii fi Cercet. ftiintifice-istorie, IX, 1, p. 81, Iafi). 6 Ibidem, p. 290—291. 6 Anul 1848, V, p. 512 — 513. 7 Buchetul, p. 52. Ideea unei conspiratii militare impotriva tarismului, drept cauzà a sosirii polonezilor in muntii Buzäului, a fost acceptatä integral de N. Iorga care a tradus pasajul respectiv din Petrescu ìn 1. francezä, spre a putea fi folosit de cercetàtorii streini (Cf. Un complot militaire polonais en Valachie en 1848, în « Revue historique du sud-est européen », XI, 7—9, p. 253—254). 8 « Eram la începutul lui septembrie, noteazà Zablocki, ploile începuserâ fi vîrfurile muntilor erau deja acoperite eu zäpadä » (raportul din decembrie 1848, op. cit., p. 111). 83