Telita si Mànàstirea, trimise de generalul Zass la Galati. Potrivit dispozitiilor lui Kusnikov, acestea trebuiau açezate in Bugeac, dar nu prea aproape de cetatea Izmailului. Divanul a trimis la Galani pe vornicul Hrisoverghi, care a intrat in legâturâ cu refugia^ii, atunci cìnd dintre acestia nu mai ràmàseserà decìt 131 de familii. Hrisoverghi a procédât ca de obicei §i anume: acele familii care aveau rude sau cunoscu^i in diferite sate sau oraçe din Moldova çi Jara Romîneascâ urmau sa fie açezate pe lîngâ acestea. Hotârîri noi urmau sà se ia doar pentru acele familii care nu se gâseau în aceastâ situale. Ga de obicei însâ, to^i cei din prima categorie çi-au gàsit §i singuri locul de acezare. La întrebarea vornicului, nici una din cele 131 de familii râmase nu mai aveau rude în Principate §i toti si-au manifestât dorin^a de a se aseza chiar pe malul Dunârii, la Reni, unde au §i fost trimise fiind date în grija ispravnicilor de acolo 1.
     Bagration era hotàrît însà ca toate familiile bulgare §i în general creatine din dreapta Dunârii sa fie açezate provizoriu la ràsàrit de Prut pentru a fi trimise apoi în gubernia Kersonului 2. în aceastâ privintà scrisese ducelui de Richelieu în§tiintîndu-l ca pentru detalii sâ se adreseze lui Kuçnikov.
    Campania din Dobrogea s-a desfâsurat în mod rapid. La 18 august Bagration ocupase Mâcinul §i Hîrçova, iar la începutul lui septembrie alungase optile turcesti din toatâ Dobrogea asediind Silistra. Cu toate acestea, epidemiile, lipsa de alimente §i furaje, faptul câ în mare parte popularía fusese silità de optile turceçti sâ se retragà sau sâ se ascundâ prin pâduri, 1-au silit pe Bagration sâ-si retragâ trupele pentru iernat în Jara Romîneascâ. 0 datâ cu ele au trecut pe malul stîng al Dunârii numeroase familii din satele bulgare. De organizarea acestor treceri s-a ocupat însusi Koronelli. Astfel, într-o scrisoare a sa câtre Kusnikov, datatà « 16/28 oct. 1809 pe drum spre cetatea Hîrsovii », el aratâ câ locuitorii satelor Kuzgun, Rasevat s. a. din jurul lor au fost trecu^i cu bârcile pe malul stîng al Dunârii, fiind a^ezati chiar în satele romîneçti de pe mal de câpitanii Liubobratici si Samburski, care i-au înso^it. Al^i refugia^i au trecut în Moldova §i Koronelli îl ruga pe Kusnikov, ca acesta sà intervinà pe lîngà Divanuri pentru ca noii veniti sà nu întîmpine greutàÇi din partea autoritâtilor romînesti.3 Alti bulgari s-au asezat pe mosiile mînàstirilor Dealul si Radu Vodâ si pe áltele în satele Socarici, Jigàlia, Hindâu si Piatra din judetul Telorman4, ca §i prin toate celelalte jude^e de pe marginea Dunârii.
    Desi potrivit întelegerii dintre Kusnikov si ducele de Richelieu, ultimul a trimis pentru aducerea familiilor bulgare pe Zela Nestorov, starostele coloniilor bulgare din gubernia Kersonului, care avea §i banii necesari pentru transport, acest lucru nu s-a putut face « din cauza timpului rece de toamnà ».
    în martie 1810, contele Kamenski, care preluase comanda lui Bagration, a permis însà tuturor celor venivi de peste Dunâre §i care « se açezaserà temporar în satele cele mai apropiate de fluviu din Valahia, Moldova §i Basarabia » ca sà ràmînà în aceste locuinte provizorii pînà la toamnâ, cînd urmau sâ piece pentru assezarea lor definitiva, fie în Bugeac, fie în gubernia
     1	Vezi raportul catre Ku^nikov in Eazpamuou..p. 92.
     2	O afirma Kutuzov in oct. 1811 ... «in anul 1809 Bagration ... a hotártt ca pe to{i bulgarii care au trecut sau tree íncoace sá-i trimitá in gubernia Kersonului, HoKyMeumu u Mamepua.au, p. 15.
     3	EaepamuoH ..p. 110.
     4	V. A. URECHIA, op. cit., p. 712.
3 — c. 11
33