la fiecare pas atraería §i interesul sáu pentru celelalte categorii sociale Intre care §i |áranii x. De aceea acest capítol nu putea fi scris In prima jumátate a sec. XV cínd domnea mentalitatea tipie feudalá a privilegiilor §i na§terii, ci ín vremea cind se puteau face afirmatii de felul celei fácute de un nobil polon despre Moldova urma§ilor lui §tefan cel Mare: « In tara lor aproape cá nu mai este nobilime; to^i slnt de o potrivá §i au obicei asa, ca acel care astázi paste caprele va putea miine sá ajunga boier mare sau chiar domn » 2.
    Cá Neagoe Basarab pare sá se fi visat un §tefan cel Mare muntean, ne-o dovedesc multe locuri din lnvá\áturi. Multe fapte, atitudini §i declaratii semni-ficative, relevate de P. P. Panaitescu dupá documente contemporane, aratá cita grijá punea Neagoe in pástrarea §i sporirea prestigiului sáu personal. El recurge nu odatá la amenin^ári.
    Nimic nu-i face mai multá plácere lui Neagoe decit sá accentueze asupra faptului cá domnul nu-i ales de oameni, ci uns de dumnezeu §i cá in orice ímprejurare el trebuie sá se comporte in asa fel ca sá nu i se stirbeascá cu nimic prestanta. Este tema esentialá a cuvintului Cum se cade domnilor sá seaza la masa cind vor minea fi vor bea, plin de sfaturi in^elepte ce dovedesc o maturá gindire politicá §i o experientá de domn si nu de cálugár. Intre aceste sfaturi sint insá si únele care par mai confuze §i se preteazá la interpretári felurite. Recomandarea de a nu schimba locurile boierilor la masa domneascá pentru a nu-i nemultumi pe comeseni a fost interpretatá astfel ca o dovadá a ignorantei cálugárului in materie de etichetá. Noi credem dimpotrivá cá aceastá recomandare este primul document care ne dá o idee asupra vietii de curte in Tara Romineascá si asupra unei etichete izvoritá din necesitá^i de ordin politic. Sfatul lui Neagoe este cum nu se poate mai limpede §i mai intelept.
    Sint prevázute si cazurile cind domnul face ospete mari cu intreaga oaste, a§a cum obisnuia §tefan cel Mare dupá bátáliile victorioase, si cínd se intind mai multe mese, intre care la una ia loe domnul. I se atrage atentia domnului ca nu cumva in asemenea situatii, venind la dinsul « unii dintre cei iubiti ai tái la slujbá » sá scoale de la masa lui pe careva spre a le face loe acestora. Dacá vrea sá-i cinsteascá deosebit fárá a-i jigni pe cei ce se bucurá de prezenta lor la masa domnului, sá-i serveascá el, cu mina lui, si sá le adreseze multe cuvinte frumoase. In felul acesta noii veni^i, indiferent unde se vor aseza, vor avea satisfactia de a fi primit mincarea si báutura din mina domnului si de a se fi intre^inut cu el, iar cei rámasi la locul lor vor vedea cá pretuirea ce li se acordá este atit de mare incit nici in fata favo-ri^ilor domnesti nu au fost obligati sá-§i páráseascá locul.
    In versiunea greceascá ne intimpiná únele alterári ale textului original a§a cum il cunoa§tem din versiunile slavá si rominá, luate ca dovezi de neau-tenticitate. La aceastá problemá a ráspuns convingátor I. C. Chitimia3.
      1	A se vedea observable toarte importante cu privire la baza socialä a domniei a$a cum o vede autorul Invätäturilor, la P. P. PANAITESCU, art. cit. pag. 418. Ne amintim cä o asemenea largire a bazei sociale a caracterizat domnia lui Çtefan cel Mare. Cf. BARBU CÎMPINA, Cercetäri cu privire la baza socialä a puterii lui Ç le fan cel Mare. în Studii eu privire la Çtefan cel Mare, Bucureçti, 1956, p. 11—111. Dimpotrivâ, în perioada fäuririi statului nobiliar si în ideologia care o exprima, îngustarea acestei baze este característica. Mirón Costin va considera, exact la antipodul concepfiei expuse în Inväfäturi, cä acela este domn adevärat care nu judecä dupä aceeasi mäsurä pe boier ?i peult.imul supus.
     2	Citat dupä BARBU T. CÎMPINA, Ideile cäläuziloare ale politicii lui Stefan cel Mare, în « Studii » X (1957), p. 60.
     3	I. C. CHITIMIA, art. cit., p. 333
391