Dezvoltarea nouà a teatrului nostru in anii de dupa 23 August 1944 a creat premize §i posibilità^i noi, bógate, pentru afirmarea dramaturgiei gorkiene.
     Azilul de noapte a fost singura dintre píesele lui Gorki care s-a afirmat pe scena romineascà inainte de 1944.
    Situala s-a schimbat radicai dupà 23 August.
    Primul lucru, calitativ deosebit, pe care-1 putem remarca este ràsplndirea larga a creatiilor dramatice ale lui Maxim Gorki pe scenele teatrelor din República noastrà, atlt a celor din capitala, cit §i a celor din provincie, a celor cu traditi si trecut artistic bogat, c!t i-si a celor tiñere, infuniate In anii Puterii populare. In al doilea rlnd, ne atrage atentia faptul cà tot mai multe piese din creala dramaticà a scriitorului sint prezente in repertoriul nostru teatral, atit din cele create inainte de Revolute, cit si din cele scrise in anii Puterii Sovietice. Spectacolul romin de astàzi nu-§i mai rezuma cuno?tin-|ele despre dramaturgia lui Maxim Gorki la Azilul de noapte. In conditile noi politice §i sociale, in conditile de promovare a unei arte realist-socialiste, de formare a unui teatru care sa educe §i sa ìndrume másele in via|a lor nouà, au gàsit pretuirea oamenilor muncii din |ara noastrà cele mai de seamà creatii dramatice ale marelui scriitor sovietic. Astfel in Bucure§ti, la Teatrul Municipal, s-au jucat Cei din urmà si Vassa Jeleznova, Teatrul actorului de film « C. Nottara » a oferit un spectacol sobru §i bine conturat cu Midi burghezi, iar Teatrul National a pus in scenà in ultimi ani Egor Buliciov $i alpi, Du§manii, Cei din urmà. Dar dramaturgia lui Gorki nu este prezentà numai pe scena bucure§teanà. Piesa Cei din urmà figureazà in repertoriul teatrului din Cluj si din Oradea, Vassa Jeleznova a fost jucatà de Teatrul de stat din Resita §i de Teatrul Secuiesc de stat din Tg. Mure?. Drama Egor Buliciov §i al¡ii a fost reprezentatà de Teatrul de stat din Pite§ti.
    Alàturi de aceste piese s-a perpetuai prezenta Azilului de noapte in 1945 la Ia§i, in 1948 la Teatrul National din Bucure§ti, in 1960 la Teatrul Municipal. Azilul de noapte s-a jucat de asemenea la Cluj, Baia Mare, Bacàu, Tg. Mure? etc.
    Desigur cà in actualele condili de documentare a regizorilor §i actorilor nostri, de intelegere a piesei lui Gorki, in lumina interpretàrii criticilor sovietici, valorificarea poten^elor ei de sensuri §i semnificabi nu mai intimpinà greutat.ile de altà data.
     Prezenta dramaturgiei gorkiene, §i in primul rind a piesei Azilul de noapte, in teatrul rominesc din anii de dupà eliberare este o problemà cu ràdàcini adinci in realitatea artisticà nouà din ^ara noastrà, o problemà ce merità §i necesità o cercetare atentà, multilateralà, un studiu monografie de sine stàtàtor. Nàdàjduim cà o asemenea cercetare nu va intirzia sà se adauge acestei Incercàri de a prezenta citeva aspecte mai importante din istoria prezen-|ei de patru decenii (1904—1944) a piesei Azilul de noapte pe scena romineascà.
«HA JI.HE» HA PYMBIHCKOf! CU.EHE (1904-1944)
( Pe3toMe )
    CTaTtn craBHT CBoeñ uernio paccMOTperb «cyflb6y » ropKOBCKOÌi nbecbi Ha pymbihckoh cilene b xe^eHiin Merbipex flecHTHJieTHÜ, c 1904 r. — ee nepBoro npeflcraBJieHHH h ao 1944 r. — Ba>KHeHiuero py6e>Ka b nojiHTii'iecKOH h Kyjib-
20*
307