lingvisticà prin inetodele logicii matematice, precizìnd cà aceastà problema importants cere un studiu de sine stàtàtor.
      Titlul acestei lucràri colective « Despre metodele exacte in cercetarea limbii » este, de fapt, o parafrazare làmuritoare a subtitlului « Despre aça zisa lingvisticà matematica »
—	denumire folosità in mod curent în çtiinÇa contemporanà pentru a desemna noul mod de abordare a cerc.etârii faptelor de limbâ. Matematica ofera nenumàrate posibilita^ pentru a pâtrunde mai adînc în « mecanismul » limbii. Ba înlesneçte « descifrarea » proceselor comunicàrii çi transpunerea datelor lingvistice în forme noi, elaborate cu ajutorul maçi-nilor electronice. Aceasta duce la dezlegarea unor problème subtile, care erau de neînvins în trecutul nu prea îndepàrtat.
     O.	S. Ahmanova începe prin a arâta cà, atribuind expresiei « lingvisticà matematica » valoarea de termen, s-ar putea naçte únele confuzii. S-ar putea crede — spuiie autoarea — câ s-a créât o noua lingvisticà, cînd de fapt nu este vorba decît despre o noua metodâ. Aceastà metodà se caracterizeazà prin tendinea generala càtre precizie în abordarea problemelor lingvistice, deschizînd perspective noi acestei çtiin |e prin apli-carea procedeelor matematice.
     Prin problematica ei çi prin nivelul tratàrii farà ìndoialà cà aceastà carte se adre-seazà ìn primul rìnd specialistilor in domeniul statisticii lingvistice çi al infornufiei otyi-nute cu ajutorul maçinilor electronice. în acelaçi timp, studiul de fafà prin caracterul sàu expozitiv poate servi çi ca o sursà de largà informare çtiin^ificà, ìn scopul popularizar» noilor metode de cercetare lingvisticà. Dupà ce se prezintà problemele de bazà teore-tice ale lingvisticii contemporane, se analizeazà noile teorii ale lingvisticii matematice çi aplicarea acestora ìn cercetarea limbii.
     Rolul çi locul traducerii automate ìn lingvisticà coiltemporanà, posibilitatea folo-sirii metodelor statistice ìn cercetarea lingvisticà, aplicarea teoriei informatici la cercetarea limbii, funcfiile aça zisului « creier electronic » prin folosirea masinilor de tradus çi a maçinilor de informatie, problemele legate de tradueerile automate, mul(umità càrora se experi men teazà metoaele exacte in studiul limbii çi, totodatà, se verifica rezultatele acestora, — acestea sìnt problemele fundaméntale ale càr^ii. O expunere darà, sistematica, cu caracter oarecum didactic çi informativ-metodologic subliniazâ pe lîngà aportul teoretic al lucrârii çi valoarea ei practicà.
     Cartea cuprinde o succinta introducere çi çase capitole cu o bogatà bibliografie la sfîrçit (184 de titluri). Lucràrile autorilor sovietici çi stràini sìnt indicate pe capitole în legàturà cu subiectele tratate. Este lipsit de bibliografie numai capitolul 111, cel mai scuri dintre toate (7 pagini) çi care cuprinde consideraci strict personale ale autorului
I.	A. Melciuk «Cu privire la unele tipuri de semnificatii lingvistice» (O HeKOTopbix THnax H3biKoBbix 3HaqeHHH, p. 33 çi urm.). Un indice asupra materiei, cu trimiteri la paginile respective, ajutà la consultarea càrtii, iar o serie de tabele çi figuri, care ìnto-vàrâçesc expunerea, o fac mai accesibilà cititorilor.
     In ceea ce priveçte cuprinsul, lucrarea poate fi ìmpàr^ità ìn douà:
     —	prima parte, care ìnglobeazà trei capitole, se ocupà de problème de lingvisticà cu caracter teoretic generai;
     —	partea a doua cuprinde urmàtoarele trei capitole (circa trei sferturi din volumul total al lucràrii). In eie autorii analizeazà probleme speciale privind mijloacele de cercetare exacta ìn domeniul limbii. Problemele lingvisticii matematice çi ale statisticii lingvistice apar mai explicite, datorità elucidàrii problemelor principale, de ordin generai, din partea ìntìia a lucràrii.
     Grija de echilibru în ceea ce priveçte compozi{ia lucràrii i-a ìndemnat pe autorii ei la tratarea redusà a unor probleme cu un trecut destul de important ìn çtiinja. Aça se explicà expunerea foarte succinta a materialului critic privitor la aplicarea metodelor statistice la studiul limbii, de fapt un domeniu foarte vast çi cu multe particularitàÇi. Dupà afirmaba autorilor, o analizà adìncità a acestui domeniu ar fi zdruncinat armonia lucràrii prività in ansamblul ei.
     Credem, totuçi, cà ar fi de préférât, ca o problema atìt de importantà sà fi fost tratatà mai pu^in sumar çi aceasta in interesul con|inutului carpii.
      Faptul cà matematica îçi gàseçte o tot mai largà aplicare ìn cele mai variate çtiinte, apropiindu-le pe acestea ìntr-un anumit sens de grupa çtiin{elor exacte, o îndeamnà pe autoarea O. S. Ahmanova sa formuleze o ìntrebare, care reprezintà însuçi titlul primului capitol al lucràrii çi anume: « Lingvisticà poate deveni, oare, o çtiin tà exacta? » l. La aceastà Ìntrebare net formulata nu se dà un ràspuns direct. Se precizeazà doar perspectivele deschise
1 Pagina 5 çi urm
516