Athos, ca fi biserica in general, au gàsit repede un limbaj comun cu noii stàpini ai cetàfii lui Constantin.
     Prezenfa ideologiei isihaste in ìnvà\àturi, faptul cà Neagoe a fost un adept al acesteia, in loc sa fie cistigat de umanismul care inflorea in Italia lui Leon al X-lea, càtre care-fi trimitea solii, a imprimat insà un caracter medieval, intirziat, unei opere totufi atit de moderna in cugetarea ei politica, socialà fi militará, in elogiul pe care il face minfii omenefti1 fi in valoarea acordatà
—	fie fi in termeni religiofi — omului, acelui om pe care, tot in termeni religiofi, evul mediu il urcase pe rug si-1 ucisese farà mila in cruciade impotriva « ereticilor », farà sà se gindeascà la faptul cà singele sàu fusese « ràscumpàrat de Hristos in zilele lui Pilat din Pont »2.
    § 5. S-a incercat de càtre prof. P. P. Panaitescu sà se demonstreze, ca o completare la arguméntele lui Russo, cà Neagoe ar fi fost un om crud fi brutal, si cà intre faptele sale fi corespondenta diplomaticà pe de o parte si lnvà\àturi pe de alta, ar exista o contradictie stridentà ce exclude imaginea traditionalà a domnului blind fi cuvios, creata de Viafa lui Nifon fi de Invà-\àturi. Arguméntele nu conving, iar textele, dacá le citàm in intregime, nu contravin, ci concordà cu lnvà\àturile. Neagoe a fost un religios in felul medievalilor si nu un neputincios pe care religia sà-1 facà si mai inapt de actiuni energice fi de cuvinte dure cind trebuia sà se vorbeascà in chestiuni grave. Ironia pare sà-1 fi caracterizat, fi o folosefte de la inàltimea tronului sàu domnesc ori de cite ori acest lucru este menit sà sublinieze forfa fi presti-giul acestui tron. Dar acesta nu este singurul lui ton, dupà cum nici in Invà-fàturi nu vorbefte numai moralistul fi crestinul smerit, ci fi militarul si stàpinul.
    S-a citat expresia memorabilà «voi face Jara Birsei afa ca sà nu i se cunoascà nici locul », làsindu-se insà la o parte frazele anterioare, care aduc aminte de pasaje din Invàtàturi: « Drept aceea và spui domnia mea: noi am fi iubit pacea fi dreptatea, nu am fi iubit ràzmerita, iar voi nu voiti pace cà ati inceput ràzmirita si supufii noftri ei se omoarà fi se taie fi fàrà judecatà fi fàrà lege ; pentru aceasta, dacà ati inceput ràzmirita apoi voi d-aci inainte sà và pàziti fi sà stiti cà eu voi face tara Birsei afa cà nu i se va cunoafte nici locul » 3.
    Dar acelorafi brafoveni, domnul le scria in 1520 pe un alt ton, care amintefte si el de lnvà\àturi : « Dumneavoastrà, frafilor fi vecinilor mult
     1	Acest elogiu a fost subliniat pentru prima oarà de Al. Piru, in Literatura rominà veche, p. 42, fi mai ales in capitolul respectiv din tratatul de Istoria literaturii romlne, voi. I (macheta).
2	Frazele incriminate de Russo fi cele adàugate de P. P. Panaitescu nu merita
o	discutie specialà. Recomandarea cu « rucodelia » se explicà prin context fi, dacà acceptàm principiul cà Neagoe a scris pagini de indrumare ascetico-misticà, nu ne mira cà intre extrasele din lecturile sale a intrat fi aceastS fraza. Cum s-a observat (V. Grecu art. cit., p. 756) interogatia « De ce nu fi-ai luat muiere? » lipsefte in textul grec, ceea ce intà-refte convingerea cà avem de a face cu o interpolare, mai ales cà in prima parte a Invà-tàturilor se stàruie pe larg asupra recomandatiei ca Teodosie sà se pàstreze cast pinà ia maturitate, cìndseva càsàtori, deci autorul nu-1 voia celibatar. Fraza adàugatà de P.P. Panaitescu « Cu adevàrat Ìntr-aceastà lume nu iaste mai rea fi mai amarà decit muierea », fi insotità de comentariul « este o cugetare pe care càlugàrul celibatar o pune cam indelicat in gura sotului doamnei Despina » (art. cit., p. 38) a fost scoasà intentionat din textul rominesc alterai, fiindcà in textul slav, unde ìncheie povestirea despre Dalila, ea sunà astfel: « In adevàr nu este nimic altceva in toatà lumea viafa mai rea decit femeia vicleanà » (ed. citata, p. 282), cugetare cu care ar fi fost de acord fi doamna Despina.
3	TOCILESCU, 527 documente, p. 256, fi Invàfàturile, Ed. P. P. Panaitescu, p. 290.
367