3anadnoü Poccuu §i Akta grodzkie i ziemskie, cärora le semnaleazä particu-laritätile de limbä sud-ucrainene : confuzia Intre ki §i h, 111,0 in loc de mto, loc. pl. in -oxk., s. a., ilustrindu-le cu numeroase exemple ; din acte moldovenesti scrise pe teritoriu slav (Volinia de Nord, Brest, Dolni-Targ, la 1400, 1411) autorul semnaleazä forme ca mhnhaxw, fCAxw, Ain-feH1 si conchide cä limba de cancelarie « moldo-rusä » (pe lingä influenza slavä bisericeascä) era o formä a limbii maloruse (ucrainene — n.n.), elementul malorus avind adesea in intre-gime träsäturi radicai sudice 2. Din cuprinsul lucrärii (care analizeazä limba documentelor lituane dintre 1360—1627) mai sint de re^inut referirile la fonetica §i morfologia a douä documente provenite din cancelaria slavä a lui Kazimierz Jagielloñczyk: primul cätre Ilie Voievod, la 1442 (notat K3), al doilea, nedatat, cätre Mihail Logofätul (notat K17) 3. Capitolul « Vocabular » este aproape in intregime consacrat polonismelor, propunindu-se urmätoarea clasificare: a) cuvinte vechi-slave sau cu sens din v. si. care s-au pästrat in polonä si rusa -vesticä, de tipul poi. rqce, brus. pyye, ucr. pyifi. b) cuvinte imprumutate din polonä si incetätenite in graiul bielorus al päturii conducätoare, de tipul iioaa\/t, pol. podlug. c) citeva polonisme izolate, caracteristice numai anumitor pisari, de tipul (CTMCMO, poi. jestesmy (p. 142). Sint enumerate peste 100 de polonisme prezente in actele provenite din cancelariile regale4 si aproape 50 de polonisme din statutul lituan de la 1588. Lucrarea este preväzutä cu un glosar de cca 450 de termeni (p. 147—162), in mare parte juridico-admini-strativi 5. Cu privire la polonisme in general, C. Stang aratä cä « in conditiile pätrunderii limbii si culturii polone in päturile sus puse lituane, limba de cancelarie devine foarte bogatä in polonisme », incit se poate admite existenta unei « limbi polone cu foneticä si gramaticä rusä »6. ln recenzia asupra cärtii lui C. Stang, W. Kuraszkiewicz subliniazä importanza acestei lucräri pentru dialectología vest-rusä si mai ales bielorusä si insistä asupra celor douä mari perioade in dezvoltarea limbii slavone a cancelariei lituane: a) de la jumätatea v. XIV pinä la 1480, cind limba si grafia documentelor nu sint incä pe deplin normalizate, prezentind diferente clare de la un document la altul si chiar in cadrul aceleiasi cancelarii si b) dupä 1480, pinä la jumätatea v. XVII cind treptat limba si grafia documentelor lituane se normalizeazä sub influenza polonä 7, polonizarea fiind mai activä in domeniul lexicului 8. W. Kuraszkiewicz merge insä mai departe: in scopul 1 Sìnt de fapt polonisme: poi. czynimy, jesmy (jestesmy), lepiej. 2 Die moldauisch russische Kanzleisprache war eine (von Ksl. beeinflusste) kleinrussische Sprachform, das kleinrussische Element hatte oft ein ganz radikales südliches Gepräge; in einigen-zum Teil in Wolynien-geschriebenen Urkunden, kommt ein milderes weniger ausgefrägtes klr. zum Vorschein (p. 8). 3 p. 30, 32—37, 40—45, 48—49; din K17 bogat in polonisme, autorul citeazä numeroase exemple: KdHy^Hps, hh-muiixk, R-kpiiu, «imm, aiK-k, cshau, aiktS, 34konobh, iunokí, MnoNgi^, 0AMnonKCTR-k s. a., dintre care multe apar §i in documéntele slavo-moldovene^ti. 4 J. STANKIEWICZ (op. cit., p. 398) pune la indoialä calitatea de polonism a 43 de termeni din lucrarea lui Stang, parte din acesia « putind fi tot atit de bine de origine bielorusä ». 5 Aproape 70 dintre acestia sint prezenti in documéntele slavo-moldovenesti. 6 « Mit dem Eindringen polnischer Sprache und Kultur in die höhere Schicht in Litauen wird die Amtssprache immer reicher an Polonismen, bis man zuletzt häufig fast ein Polnisch mit russischer Phonetik und Grammatik findet » (p. 121, subl. n.). 7 W. KURASZKIEWICZ, op. cit., p. 42-43. 8 Concluzia aceasta reiese §i din fragmentul mai sus citat si merita atentie datä fiind analogia ei cu situala din documéntele slavo-moldovenesti (v. mai jos). 159