In casa lor. Willi, ca ofifer al S.S. in Norvegia, batjocore^te, lipsit de scrupule, sentimentele materne ale doamnei Soerensen, care-1 implora sà-i elibereze fiul arestat. Willi, dupà ce-i « cumpàrà » colierul prefios, pentru maina sa, ìi spune cu zimbetul pe buze cà fiul ei, Christian Fòns, a reuijit sà le scape. In urmà li màrturise§te concubinei lui cà a murit dupà « interogatoriu ». In schimb, fafà de marna sa, are o comportare irepro§abilà.
    Nem\ii reu§esc sà ne infàfiijeze o imagine complexà §i conformà reali-tàfilor germane din timpul ràzboiului, reliefìnd pricinile pràbuijirii statului fascist al lui Hitler §i izvoarele rena§terii Germaniei de azi. Ce i s-ar putea reproba piesei este, poate, o reflectare insuficientà a forfelor democratice, care luptà impotriva fascismului1. Joachim Peters vorbe^te intr-adevàr de ni§te prieteni care se aflà in Hanovra, dar afirmafia lui ràmine vagà, fiind mai mult o aluzie, atlta vreme cit, in fapt, el este singurul care acfioneazà in aceastà directie, §i intrucitva in culise, deoarece in piesà atenfia lui este indreptatà exclusiv asupra profesorului Sonnenbruch.
    Cu tot acest neajuns, drama lui Kruczkowski, prin acuitatea ideilor dezbàtute §i realizarea artisticà de inalt nivel, prin diversitatea conflictelor §i rezolvarea lor conform perspectivei istorice, ràmine hotàrit valoroasà §i mereu actualà, impunind indiscutabil talentul scriitorului in creafia teatralà. Impletirea armonioasà a problemelor politice cu atitudinea moralà §i psiho-logia personajelor in planul semnificafiilor a conferit piesei Nem\ii mesajul generai uman, fàcind-o sà atingà culmile universalului. Càci Nem\ii demon-streazà un adevàr obiectiv, reabilitind poporul german in fafa istoriei: « Nu existà popoare bune sau rele, sint numai ideologii adevàrate sau false, direcfii politice oneste sau criminale, oameni valorosi sau uciga^i »2, forfè ale pàcii ori ale ràzboiului. Increderea optimistà, mobilizatoare in victoria pàcii §i a progresului, precum ?i uria?a putere de convingere ce se degajà din Nemfii, indreptàfesc ràsunetul larg al operei peste hotarele Poloniei. Este ceea ce a determinat, in bunà màsurà, decernarea « Premiului internafional Lenin pentru intàrirea pàcii intre popoare » lui Kruczkowski in 1953. Pe de altà parte, datorità vaiorii recunoscute a activitàfii sale literare, incuuunate de aparifia acestei piese, Leon Kruczkowski este ales in 1949, la Congresul Scriitorilor finut la Sczczecin, precintele Uniunii Scriitorilor Poloni, funcfie pe care o indeplineste pina in 1957.
     Dupà 1949, stràduinfele scriitorului se intensificà in planul social. Este ales membru al Consiliului Mondial al Pàcii in 1950 §i tot in acest an apare un volum de articole Intilniri fi confruntàri (Spotkania i konfrontacje). Volu-mul constituie un apel la lupta pentru pace ?i reuneijte impresii culese in timpul càlàtoriilor in Uniunea Sovieticà, Belgia, Danemarca, S.U.A., Suedia, R.D.G. etc. Mobilul celor mai multe din articole este, direct sau indirect, legat de problema pàcii. La numai cifiva ani, in 1954, apare o altà culegere intitulatà Intre ai tài §i intre stràini (Wsrod swoich i obcych), care, in afarà de unele materiale incluse in Intilniri §i confruntàri, cuprinde o serie de articole dezbà-tind probleme literare. Scriitorul, totdeauna ancorat in realitatea imediatà, preconizeazà o literaturà angajatà in procesul istorie de formare a omului
     1	J. STANIUKOVICI, TeopHecKuù nyttib Jleona KpyHKoacxcio, in ConpeMemiafi noMCKan Aumepamypa. Moscova, 1953, p. 246; JERZY RAKOWIECKI, op. cit., p. 191.
     *	ZB. WASILEWSKI, prefa^S la voi. KRUCZKOWSKI, Wieczór literacki, Varfovia, 1956, p. 12.
19	— c. Il
 289