locuitori fugiserà mai inainte de ràzboi sau chiar in timpul ràzboiului, dar inainte de numirea generalului Bagration ea §ef al armatei de la Dunàre 1.
     Totusi, deoareee soarta ràzboiului era greu de prevàzut si nesiguranta era mare, au trecut la nord de Dunàre mai ales familiile bulgare mai instàrite, din satele si orasele din imediata vecinàtate a fluviului. De fapt, documéntele existente nu aratà deplasàri mai importante pinà la armistitiul de la Slobozia din august 1807. Nici dupà aceastà datà §i pinà la reluarea operatiilor militare din primàvara anului 1809 de càtre Bagration nu constatàm documentar emigràri masive. Din aceastà perioadà dateazà probabil asezàrile izolate ale unor bulgari la Pitesti, unde o jalbà a oràsenilor men^ioneazà cà « de la venirea impàràtestilor o§tiri... intr-acest oras s-au adunat inulti oameni stràini, bàjenari din |ara turceascà, care sint cu putere si i$i fac alisverisurile lor ». Orà§enii cer in continuare «a se pune cvartiruri si prin cásele acestor bàjenari. .. »7 Desi jaiba dateazà din martie 1811, din textul ei se poate in^elege cà acesti bàjenari veniserà in ora? curind dupà intrarea o§tilor rasenti. Trecu-serà insà 2—3 ani pinà ca noii veniti sà-§i facà un rost, ba chiar si case, §i dacà la inceput fuseserà scutiti de cazarea unor militari, acum o puteau face u§or, fiind oameni cu stare. Tot din aceeasi jalbà, reiese dar cà acesti bàjenari erau negustori ¡=¡i meseriasi.
     Treceri mai numeroase au fost in regiunea bàlfilor Dunàrii, la Silistra, Turtucaia §i áltele. De altfel, granii din aceste regiuni ale malului bulgàresc au trecut totdeauna Dunàrea usor. Mai mult chiar, asa cum se aratà in documente, « din vechime s-au obi§nuit silistrenii si alti oameni ce erau locuitori in tinutul tàrii turce§ti, peste Dunàre, de |,inea in bàtyi, dincoace, stupi i rimàtori si totdeauna plàtea dijmàrit... 3 » Acum insà unii bulgari din satele jude^elor Teleorman si Ialomita — si printre ei si romini — nu vor sà plàteascà dijmàritul. Vornicul Iordache Slàtineanu intreba Divanul dacà sirbii (adicà bulgarii) vor plàti dijmàritul asa cum 1-au plàtit in anul trecut (1810) si aràta necesitatea intocmirii unei catagrafii de acei « sirbi » care vor fi scutiti de piata dijmàritului. 4 In primii doi ani ai ràzboiului constatàm insà asezàri sirbe^ti in Oltenia. Este vorba de «sirbii» care au trecut intr-acele jude^e cu
oi	si vite mari, din tara turceascà, prin tara nemteascà, 5 in primii ani ai ràzboiului sau chiar inaintea acestuia6, ca urmare a ràscoalei condusà de Karagheorghe.
     1	Deci inainte de primavara anului 1809. Vezi /JoxyjueHmbi u MamepuaAu, p. 22; Bibl. Acad. R.P.R. Mss. 322, f. 160; HURMUZAKI, Documente, XVI, p. 834, 848; A. D. XENOPOL, op. cit., IX, p. 289.
     2	V. A. URECHIA, Istoria Rominilor, vol. XI, p. 740.
      3	Ibidem, p. 570.
     4	§i in acest document, datat din august 1811, se vede cá este vorba de sirbii venivi «anul trecut» (1810) sau chiar mai inainte. Ibidem, p. 571.
     5	Ibidem, p. 709, 710 (Documéntele dateazà din august 1809).
     6	Ibidem, p. 712. Cà aceftia erau sìrbi se vede dintr-o jalbà datà Divanului in 1812 de jupineasa Alexandra Bucfeneasca pe mofia càreia « anume Gaia, din jude^ul Dolj, trei ani sint de cind din poruñea ràposatului ghinàralului Esaia (Isaev) s-au asezat. cu 1 acuirla
15	case de sirbi de ai lui Karagheorghe, iar. . . de al doilea au venit ìncà un pircàlab cu
o	sumà de familii sirbi fi i-au afàzat tot pe numita mofie Gaia ». Arh. St. Bue. Mss. 66, f. 207 v. In alte documente din’ noiembrie 1809 se vorbeste de « sirbii ce au fugit pentru
o	vreme in Valahia cea micà ». Vezi Arh. St. Bue., Mss. 61, f. 39 v. Vezi fi sirbii de pe mofia Girla din jude|ul Mehedinti « in malu Dunàriei » pe care « atit pinà a nu veni ìmpàràtestile ostiri, cit fi dupà ce au venit, s-au afezat cu làcuinfa multi sirbi bejenari venifi du peste Dunàre.» V. A. URECHIA, op. cit., p. 718.
31