in componenta anumitor formule cristalizate, ca de pilda: ndNh, ahct-k
IlpHKHAHi, MAOHOKh, A\dHCTdTK, IIOTpftiH3Hd, CK-kAKC,KÉ> SiUOKd,	HCK'h, tyKAAfi,1*
rAíMT-H, roAA’K (cu derivatele lor), iiokSh, iipdtto, rKdATTs, rpoiiih, 3aotk, KdAKd OE'budTH, CAiSKOKaTH, SltdHHTH, KOpSHd IIOACKd), (lC>A\0lt,HH, pdAHH, NdHraCHfHWHH
ocK-bucHki, moi;no, noA^Sr, np63, toate locutiunile §i expresiile frazeologice §i aitele. 0 alta categorie de polonisme sint mai putin frecvente si apar de la caz la caz, prilejuite de realitatea polonà pe care lexicul urma sa o exprime:
KdMldAdH'k, KpdHMKI, KyjfAlHCTp-h, KpOA’K, KpSA'K, KpiAiKd, KpC'AÉKCTKO, HfKOJKMHK'K, WIIÉKdAHHK K, IlOAKOAVSp^H, CIKpÉTdp'K, MCCHHK'k KSpP'KMHCTp'K, A\flll'IdHHHk, CH(A\ h,
auajkéhctko, CK'bAi’HCTKO, cTpcHd. unota, precum si cele mai multe din adje-ctivele, fórmele participiale, verbele §i adverbele cu fonetismul si sensul din polonà. Alti termeni au intrat atit de mult in obisnuintà incit sint folositi si referitor la realitàti moldovenesti (aceasta mai ales in cazurile cind pentru a fi inglesi de catre poloni, se dàdea pentru realitatea moldoveneascà echi-valentul polon): kahuhaìpk, aupiuaaok k, ìmh k, iijhh, iijhctkki, imhoké paAa (aioa-AaKCKdd), rioAl<‘'UJHH, paA«i> nocnoACTSo, SpiAHHKT», paAiiA jfOAA'K. chim k, coha\ k, sau sint intllni^i si in documente interne (al càror adresant sint moldoveni), pàtrunzind aici datorità intrebuintarii lor frecvente in documente externe: KHCKyn, A\-fecni, moh, rpoiuh, noA^Yr» npi3 precum si unele pronume, adverbe, conjunctii, prepozitii. Toate acestea formeazà categoria polonismelor tradi-tionale.
POLONISME ÍNTÍLNITE NIJMAI ÍN DOCUMENTE INTERNE
    Sint insà citeva polonisme pe care le-am ìntilnit numai in documente interne, fapt care, in aparentà ar infirma criteriul adresantului. Am spus insà mai sus cà acest criteriu nu trebuie absolutizat. In cazul de fata intervin §i alte situatii.
    De pildà:
     3apokhé, poi. zdrowie, ‘sànàtate’: h 3d HdiuS sapokhé 1466 (B I 96) apare o singurà datà, generale fiind fórmele 3ap<*khé si 3Aspc>KHe.
     Baoto, poi. bloto, ‘baltà’: d pTdP'K tomS cìa8 ...noMeiiuie ivt kaota A\*kCTd-khhSaSh... (1473, B I 183); In acela§i document, mai jos KAdTo. De asemenea apare o singurà datà, spre deosebire de KAdTo si goaoto, foarte frecvente.
    Aceste douà polonisme, singulare in documente interne, se datoresc pisa-rului Andreico, care dupà nume pare sà fi fost ucrainean ; ar fi trebuit sà serie koaoto, 3Aop»Kne, cu polnoglasie, ca in ucraineanà, dar din grabà serie kaoto, 3APOKH«1. Asemenea «polonisme» le-am putea numi accidentale sau involun-tare. Eie sint in fond haplografii2.
    Tot o singurà datà am intilnit termenul \-tIìth poi. chciec, ‘a vrea’: a kto kki yr-kAh nopSiiiHTH... udiiiiro A‘*dHi‘1 (1503, B II 216) ‘§i cine ar vrea sà strice. . . dania noastrà’ ; expresia pare a fi luatà pe de-a-ntregul din
     1	Documentul din 1466, scris de Andreico, concine multe greçeli gramaticale çi stingàcii ; dupa cum observa loan Bogdan, Andreico apare acum pentru prima datà in cancelaría moldoveneascà si e posibil sâ fi fost « cu cunoçtinte slabe çi farà experien^à » (vol. I, p. 98).
     2	In aceeasi categorie am putea încadra termenul kotpuh, k^tpum koah ‘care apare de doua ori in acelasi document, din 1448 (C II 737, extern) ; deobicei existà rus. kotopuh sau poi. KTophiii foarte frecvente.
215