considerabil averile » *. Ar fi cu totul paradoxal ca doctrina domniei autoritare, a puterii centrale exercitate impotriva boierimii mari, sá fi fostíntocmitáíntr-un manual politic, tocmai de domnul boier, primul domn boier, impus de gruparea de familie, care a cirmuit impreuna cu dinsul. Neagoe Basarab nu putea serie in mijlocul contemporanilor sai §i pentru ei o carte care era o desminfire a politicii sale interne §i externe (Neagoe a fost ridicat in scaun cu ajutorul turcilor §i a pástrat necontenit pacea cu din§ii). Abia dupa trecere de decenii, cind figura lui Neagoe a ramas in tradifie numai cu faima sa de ctitor al bisericii, i s-a putut atribui lui, íntr-un moment de eriza a puterii domneijti, la sfir§itul secolului al XVI-lea, cartea de aparare a acestei puteri ameninfate de ofensiva boiereascá.
    Am aràtat cu alt prilej ca Neagoe a fost un om dirz si totu§i iubitor de avere, cu accente de violentà faf à de solii stràini si de boierii din partida adversá, pe care ii trage in teapá 2. El i§i putea ingàdui o astfel de politica, pentru cá avea in spatele sàu pe Craiove§ti, cu marea boierime olteanà §i o parte din cea munteanà. In nici un caz nu se poate trage concluzia de aci cá Neagoe reprezintá doctrina politica de centralizare a statului feudal, impotriva boierilor mari, a§a cum o practicase in Moldova §tefan cel Mare 3. Tempera-mentul §i politica lui Neagoe se pot opune evlaviei si ascetismului, care i§i fac loe in Invàtàturi, nu pot insà sá fie opuse situafiei sale de domn inconjurat la stápinirea statului de catre o mare facfiune boiereasca din rindurile cáreia fácea parte si dinsul §i nu constituie o dovadá cá Neagoe ar fi domnit impotriva boierimii mari, sprijinit de alte pàturi sociale.
    Aceastà din urmá situafie a domniei muntene corespunde unei alte epoci decit aceea a domniei lui Neagoe.
     Asupra politicii interne a lui Neagoe §i a relafiilor lui cu Craiove^tii pose-dàm un document foarte explicit, datorit unui contemporan, care a fost la curtea acestui domn, Gavril protul de la Athos, autorul Vie\ii patriarhului Nifon4. Istoricii de pinà acum au socotit aceastá scriere ca fiind inspiratá de Neagoe insu§i, formind o pledoarie in favoarea lui. La o cercetare mai atentá se vede cá Viafa este inspiratá in primul rlnd de catre Craiove^ti. Mai intii, este de observat cá Neagoe ca domn §i-a zis, in tóate hrisoavele concedate de dinsul, « fiul lui Basarab voievod », adicá Basarab cel Tinar, poreclit §i Jepelus. Tot odatá §i-a schimbat numele, la urcarea in scaun, numindu-se Basarab. Insà ceea ce surprinde pe cititorul Vie\ii lui Nifon este faptul cá, in numeroasele pasagii in care este vorba de acest domn, se ignoreazá numele sáu adoptat la urcarea in scaun, Basarab, inlocuit peste tot cu numele boie-resc: Neagoe. Neagoe luase numele de Basarab (singurul care apare in actele cancelariei domne§ti) pentru a lega domnia lui de aceea a Inaintaijilor sài din vechea dinastie. Pentru a-§i crea o falsá legitimitate, el s-a declarat fiul (nelegitim) al lui Basarab cel Tinár, dar autorul Viefii lui Nifon dezminte aceastà pretende oficialá si-1 declará boier, fiu de boier, din familia Craio-
     1	Istoria Rominiei, II, p. 625, §i §T. §TEFÀNE8CU, Rolul boierilor Craiovefti In subjugarea fani Rominefli de càtre turci, in Studii referitoare la istoria Rominiei, I, Bue., 1954, p. 697—718.
     2	Cf. P. P. PANAITESCU, Invàtàturile lui Neagoe Basarab. Problema autenlicità(ii, Bucure^ti, 1946 (Biblioteca Institutului de studii balcanice).
     3	Afa cum face D. ZAMFIRESCU in articolul citat.
     4	Via{a fi traiul sfintului Nifon, patriarhul Constantinopolului, ed. Tit Simedrea, Bue. 1937, citat In cele urmàtoare: Viafa lui Nifon.
413