Lexicul cuprins intrep. 95—158 este bogat, interesante, ¡n general, bine alcátuit-Pentru substantive se indicá genul, iar pentru cele in temá consonantica ca $¡ pentru únele In tema i, se precizeazá forma genitivului singular. La únele substantive (ca de pildá cele fórmate cu sufixul — bhhht.) se indicá forma nominativului plural, iar la citeva adjective (ca de pildá : ruco**) se indicá gradul comparativ. De asemeni, substantívele ?i adjectivele nedeclinabile (nana, HcnakHk etc.) poartá aceastá men^iune. La verbe de conjugarea I-a $i a Il-a se men{.ioneazá infinitivul si indicativul prez, pers. 1 sing.; la cele de conjugarea a lil-a se indicá $¡ pers. a Il-a sing. (parcial $i la únele verbe de conjugarea I-a $i a II-a). La citeva verbe se men^ioneazá ciliar forma aoristului (KTfcITH, flOTli KHA'.TH, llpHCKAH^TH, flpOpillJTH etC.) Pentru o serie de cuvinte imprumutate sau calcínate din latiná sau din greacá (m>XH,PfH. 4PXHTPHMHHk , 6oro.Mor.im-k, oytiitvK, HHnp-k, upi^U"“ etc.) se dau indicadle de rigoare. Termenii specifici anumitor redacjii sau unor monumente (np-k+anHia, hkka'v , iipHjKHTH, x»ajt«h etc.) sint mencionad ca atare. In scopul relevárii bogá{iei lexicului slav vechi $i a mijloacelor de derivare, !n glosar apar numeroase fi varíate exemple de derivare : a) subst. din verbe — 8mhhh din siutm ; b) adj. din subst. — mhpkht, §i MHpkcick din mhpt, ; c) fem. din mase. — AHcnua din ahci» ; d) diminutive Ki\-kTkna din etc. In únele cazuri, sub acelafi articol apar sinonime fórmate din aceeaji rádáciná: roc-i-minua, r#MMurri-rp