atesta meóeneKh deabia la 1589, cu etim. din kirghizá tebenga (Mamep... III 944) V. si Brückner 567 1.
     Ítk ki, htkh, btkki, pol. jatki, macelárie’. In privilegiile catre lioveni astfel: hh a\íchíh hh (?) -fcTKki a^atii nici mácelárie sá nu tina’ 1408 (C II 633); hh maciikih KAATKhi a*P>kath 1434 (C II 670); .. .aun htkh ...1456 (G II 791), ahS aTKhi 1460 (B II 276) 2. Dupa cum se vede cuvintul apare de fiecare data ín alt fonetism, ceea ce dovede§te ezitárile pisarilor ín fata unui termen rar íntilnit. Fórmele cele mai apropíate fonetic de forma din v. pol. sint ultímele, rtkh, raTKki, dar fárá adjectivul amchíh (pol. miqsny). Situatia este idéntica cu cea din vechea polona unde la ínceput erau numai jatki miqsne (macelárie) pentru ca ulterior (v. XVI) sá insemne práválii, dughene alimentare (jatki chlebne, rybne) si chiar de croitorie, cismárie (krawieckie, szewskie). Documéntele noastre, prin lipsa adjectivului auchíh la 1456 si 1460, dovedesc acest ínceput de evolutie semanticá íncá de la jumátatea v. XV. . . In ucr. din poloná cu acelasi sens. V. Brückner SE 201, SW II 146, Slawski I 526 3.
     Fkaat-k, pol. gwalt, fortá, violenta’. Termen, de fapt, necomercial, dar íntílnit numai ín privilegii comerciale, ca adverb de mod provenit din substantiv . ín instrumental rKAATOA\, cu forta’, ín fragmentul: a oy hh^ hhkto i’kaatoav hh u’Ahh aokot, eé3 iiHH/AHfH h K(3 H]f koah hí AAoi'A'k oysliTH . .. nimeni sá nu poatá lúa de la ei, cu puterea niciun cot, fárá bani si fárá voia lor’ (1456, C II 791; 1460, B II 275). In pol. gwalt din germ. Gewalt fortá ,violentá\ in v. pol. in formá adverbializatá, gwaltem (1393), gwaltom (1410) (cf. SI. Stp. II, 523— 527). V. cehá kvalt, cu acela§i sens, mai tirziu iutealá, pripá’. Din pol. in 1. slave de rásárit (ucr., brus. kvalt, hvalt, rus. gvalt ,strigáte, larmá’. Srezn., I 1203, citeazá kgvalt la 1388, provenit din cancelaría lituaná. Lipsa lui e §i aparitia grupului initial gw -(ca si gm-, gb-, gl-, etc.) e normalá in imprumuturile polone din germaná. (V. Berneker 364, Vasmer I 262—263, Brückner, 164, Slawski I 382, SW I 945; Moszynski, 58, Preobr. I, 121).
     Citám tot aici trei adjective care apar in expresii din privilegiile comerciale:
     P ©3 a\ a h t h p«>3Aí4HTki, pol. rozmaity, felurit, diferit’. In 1456 (C II 788): a ivt KpdA\Hki¡f pfcMíH, hit«« ec>\'Tk po3A\AHTki p'b'iH, iar pentru lucrurile márunte, ce sint diferite lucruri ’pol. rozmaite rzeczy; ín 1460 (B II 273): p03A\dHTH p-fcqH; pol. rozmaity (SW V 647), ucr. po3Maimuü (Hrincenko,
IV,	50) din subst. *rozmaj (cf. Brückner SE, 465).
     IJhhokhh, pol. cynowy, ‘de cositor’. In 1460 (B II 273): hhhckhh p-fe*iH lucruri de cositor’, pol. cynowe rzeczy. In pol. cynowy, de la cyn < germ. Zinn cositor’; brus. ceh, slov., cin. I. Bogdan, op. cit., p. 278 in nota, compará cu pol. cynowy. V. Moszynski 55, SW I 363; Preobr., II, Supl. p. 47-48, Brückner SE 70.
      <í> 8 p At a h c k h, <'¡; oy p a\ .i h o k h, pol. furmañski (wóz) ,(car) de cáráu§ie, furmancá’. In privilegiile cátre lioveni: wt ^sSpAUHCKoro KC3A aíkito KTHpH
      1	Explicaba etimologice dau si editorii, I. BOGDAN, in op. cit., II, 278 ín nota si COSTÁCHESCU, op. cit., p. 633.
      2	Ca privilegiile acordate liovenilor erau ínsotite de anumite restrictii — dupa cum am arátat mai sus — o dovedeste §i urmátorul pasagiu din privilegiile de la 1456 ^i 1460: jflt oj- t«m	KopM«oy* hí . í(i>«aAH, íhh «tku, dnH Kp»Kdpii... Liovenii aveau dreptul sá deschidá « case de negot »la Suceava dar in aceste case sá nu tiná nici clrciumá, nici mácelarie, nici berárie », pentru a nu lovi in interesele negustorilor autohtoni.
      3	La I. BOGDAN, op. cit., p. 281, in nota: « orig. mtkm pol. jatki, plur.-t., sing. jatka, Fleischbank».
202