LEGÄTURILE LUI T. §EVCENKO CU SCRIITORII §1 REYOLUTIONARII POLONI
I. C. CHITIMIA
    Taras Grigorovici §evcenko apartine unui popor, care a cunoscut nu numai robia exploatatorilor interni, dar si inrobirea unor stäpini sträini, lacomi de latifundii si de pàtere politica.
    Marele scriitor ucrainean face parte din galeria creatorilor europeni, care au luptat pentru eliberarea popoarelor lor sau pentru libertatea altor popoare. Glasul acestora a sträbätut de la unul la altul peste Europa si au militai in acelasi consens. Byron si Hugo, Puskin si Mickiewicz, §evcenko, Petöfi si Bälcescu au fost animati de aceleasi idealuri de umanitate si liber-tate, s-au ridicat pe baricade si au infruntat, cu o vigoare cetäteneascä exem-plarä, nedreptatea si opresiunea.
    Dar spre deosebire de toti ceilalti, Taras §evcenko este singurul, care a iesit dintr-o casä acoperitä cu paie si a pornit cu tälpile goale sä sträbatä drumul greu pinä la palatele de destar ale creatiei. De aceea, a§a cum a remarcat incä Dobroliubov 1, pinä la sfirsitul vietii §evcenko a rämas profund integrat poporului si näzuintelor lui spre o viatä mai bunä, dind creatiei un caracter adinc popular.
    Näscut la 9 martie 1814 si stins din viatä la 26 februarie 1861, Taras §evcenko a träit una din cele mai agitate perioade din istoria Europei, perioadä in care izbucnesc, rind pe rind, revolutii si räscoale (1825, 1830, 1846, 1848, Rusia, Franta, Polonia, Italia, Rominia, Ungaria etc.) in care scriitorii luptä cu condeiul sau cad cu arma in minä in fruntea maselor (Byron, Edward Dembowski, Petöfi) sint häituiti sau asasinafi miseleste (Mickiewicz, Pu^kin), sint trimisi in Siberia ca simpli soldati, drept pedeapsä pentru ideile si mani-festärile lor revolutionäre. In rindul celor din urmä a intrat si Taras §evcenko. Satrapii vremii au incercat sä stinga focul ideilor revolutionäre cu teroarea. Au cäzut victime multi scriitori pe pämintul tärii lor sau surghiuniti in sträinä-tate, dar spiritul revolutionär a cäpätat forme tot mai puternice §i mai funda-mentate ideologie.
    Ideologia democrat-revolutionarä cu Belinski, Cernisevski, Dobroliubov in Rusia, cu Piotr Sciegienny (1800—1890), Edward Dembowski (1822—1846)
     1 N. A. DOBROLIUBOV, riomoe coópauue coHuuema't, Moscova, 1935, t. II, p. 562—563.
245