Cererea lor reprezintà, asa cum subliniazà Konobeev 1, programul burghe-ziei bulgare si aratà nivelul la care se ridicaserà conceptible, precum si aspiratile acesteia. La cererea de mai sus se pot adàuga si alte documente. Unele aratà Incercarea bulgarilor §i§toveni de a face In tarà o fabricà de testemeluri, fapt pe care Divanul nu 1-a incuviintat, deoarece in hrisovul fabricii de la Marcuta se aràta cà o altà Intreprindere similarà nu putea fi ìnfiin^atà decit dupà trecerea unui termen de 15 ani de la crearea primei 2. $i mai semnificativà este cererea lui Atanasie Nekovici, sustinutà de Sofronie la generalul Kutuzov. Nekovici cerea, pur §i simplu, ca generalul Kutuzov sà-i dea pe malul Oltului, la
o	distanza de 15—20 verste de la vàrsarea sa in Dunàre o intindere de pàmlnt de 15 verste, unde sub ìngrijirea sa se vor aseza bulgari care vor cultiva pàmintul, vor face acolo mori etc.3. Este cit se poate de dar cà Nekovici devenea astfel proprietarul unei mo§ii pe care trebuiau sà lucreze cona-tonalii sài.
    Kutuzov a manifestat destulà suspiciune fatà de asemenea cereri $i le-a aràtat — probabil prin Koronelli — cà el nu avea dreptul sà distribuie pàmlnturi in Jara Romineascà, in care optile rasenti se aflau vremelnic.
     Din toate aceste proiecte, ca si din acordarea acelei scutiri de dàri pe trei ani, bàjenarii bulgari n-au folosit aproape nimic. Doar In anul 1811 ace§tia nu au plàtit dijmàritul, oeritul, vàcàritul. In 1812 aceste dàri s-au reintrodus si pentru ei 4.
*
★ ★
     Faptul cà incà din primele luni ale anului 1812 privilegiile acordate bàje-narilor erau serios amenin^ate a determinat pe ace^tia sà reziste mai pu£in plecàrii lor in sudul Rusiei. Aceastà deplasare, la care Kutuzov nu remandase, dupà cum se vedea si din intinsul sàu raport in care justifica màsurile luate, a inceput sà fie pregàtità Incà din toamna anului 1811. Astfel, la 15 noiembrie Koronelli ii prezenta un raport cu propuneri concrete pentru mutarea bulgarilor din Jara Romineascà in Bugeac. Lectura atentà a acestor propuneri aratà cà « tutorele principal » a fost puternic influentat de cererile fruntafilor burgheziei bulgare, pe care voia sà le realizeze in noile a^ezàri, deoarece §i el aminte?te de « fabrici §i uzine », de « vasele de comer], » §i de nego],ul ce urmau sà-1 facà prin porturile rusesti. Koronelli nu excludea insà din numàrul coloni§tilor pe granii romini, care — fugi^i in trecut peste Dunàre — se reintoarserà in tara odatà cu bàjenarii, dupà cum nu inlàtura nici pe tigani §i nici pe cele citeva familii « de lege ebraica §i mahomedanà », pe care burghezia bulgara nu voia sà le admità in obstea sa. Koronelli Infiin^ase in sflr§it, « Comi-tetul » care — cu exceptia a doi membri, dintre care unul era desigur Sofronie — trebuia sà insoteascà pe bàjenari in Bugeac. Dupà propunerile sale, rolul acestui Comitet trebuia sà fie secundar fatà de atribu],iile « tutorelui principal », ultimul aflindu-se sub ordinul direct al lui Kutuzov. Koronelli se temea insà ca nu cumva boierii sà incerce sà ascundà pe mobile lor pe bàjenari §i de aceea sugera ca « oricine ar indràzni sà re^inà pe colonisti, sà plàteascà pentru fiecare, indiferent de sex, o amendà de un gulden olandez
     1	Op. cit., p. 272 fi urm.
     2	V. A. URECHIA, op. cit., p. 802—804.
     3	Publieata in ìntregime de KONOBEEV, op. cit., p. 278—279.
4	V. A. URECHIA, op. cit., p. 712. Textul la ROMANSKI, EiAiapume..., p. 23.
4*
51