Documente moldovenesti de laStefan cel Mare (completare la editia lui I. Bogdan), 1933; M. Costachescu, Documente de la Bogdan-Voevod ('1504—1517,), Bue., 1940; D. P. Bogdan, Acte moldovenesti dinainte de Stefan cel Mare, Bue., 1938, D. P. Bogdan, Acte moldovenesti din anii 1426—1502, Bue., 1947 1.
    Materialul studiat 1-am sistematizat astfel:
    I.	Termeni intilniti in documéntele externe si interne:
    A.	Substantive. 1. termeni politico-diplomatici a) functiuni, demnitá^i, titluri ; b) documente si partile lor componente, c) tratat, involala, convence ;
d)	al^i termeni diplomatici. 2. termeni social-administrativi, 3. termeni comerciali ; 4. termeni militari. 5. termeni religiosi a) titluri §i ranguri;
b)	alti termeni §i formule religioase), 6. alti termeni. B. Adjective si par-ticipii. G. Pronume. D. Verbe. E. Adverbe. F. Prepozitii si conjuctii. G. Expresii, locu\iuni adverbiale si prepozitionale. H. Onomastica. I. Toponomastica.
    II.	Termeni intilniti numai in documente interne2.
    Inainte insa de a trece la examinarea materialului, trebuie sà aràtàm care sint criteriile dupa care ne-am condus in stabilirea calitàtii de polonism a termenilor cercetati.
    Printre documéntele externe multe sint solii, tratate, privilegii, scrisori omagiale, etc. adresate regilor si nobililor poloni si lituani, in care pisarii apar(,inind cancelariei moldovenesti intrebuintau termeni imprumutati din cancelaría polona ; únele documente adresate acestora sint scrise pe teritoriu nemoldovenesc, la Sniatyn, Colomeia, Trote, Lvov, Lublin s.a. (localitàti care se aflà pe teritoriul U.R.S.S. sau R. P. Polone), deci intr-un mediu dialectal rus sud-vestic, bogat in elemente ucrainene, bieloruse, polone si uneori chiar cehe. Numele pisarilor nu apare la sfir^itul actelor externe (cum este obiceiul la cele interne), dar credem cà in majoritatea cazurilor erau al^ii decit cei care scriau documente interne. Importanza care se acorda actelor destinate statelor vecine cu care Moldova avea relatii politice §ii economice strìnse impunea existenta unor pisari dintre cei mai buni, cu un stagiu mai indelungat in cancelariile domnesti, cunoscàtori ai formulelor diplomatice ale cancelariilor stràine in slavonà3. In lipsa acestora se apela la pisari stràini, ucraineni, rusi si poate chiar poloni. Este de presupus cà pisarii erau toemai oameni care, fie datorità originii lor etnice nemoldovenesti, fie experi-entei mai indelungate, puteau sà se exprime, in actele pe care le scriau, cit mai mult posibil pe in^elesul pàrtii polone. Unii dintre acestia, insotind pe voievozii sau solii moldoveni in Ucraina §i Polonia, tràind deci intr-un anumit mediu slav, aveau posibilitatea sa invete intr-o anumità màsurà limbile slave vii, vorbite precum si sà se familiarizeze cu terminologia de cancelarie in slavona de redactie rusà-vesticà. Unele actre foarte bógate in polonisme si ucrainisme sint, credem, produsul direct al dictàrii de càtre curtenii regali. Admitem de
      1	Cercetarea nu este exhaustivà ; dat fiind caracterul stereotip al multora dintre acte, mai ales interne, am recurs de multe ori la sondaj.
     2	Pentru cà sint mult mai pu(ine, nu mai urmàm aceeasi impartire ca la prima categorie.
     3	Din rindurile pisarilor, cei mai destoinici fi experimentati ajung logofeti, ca Brateiu, Dobrul s. a. (cf. N. IORGA, Introducere fi rezumate la Album paleografie moldovenesc, documente din sec. XIV—XVI, adunate de IOAN BOGDAN, Bucurefti,
1926,	p. 2 — 3).
12 - c. il
 177