añkstas « ingust », lat. angustus ; $ > s (dupa i, u) : lysé « rázor, strat, lan| (de munti) » ; sausas « uscat, sec » ; Jusu (gen. pl. al pronumelui tú « tu »).
    Autorul arata insà cà in lituana existá atit cuvinte, care-1 con^in pe s in loe de s dupa r,k, clt si cuvinte, care au s, in loe de s in pozi^ie intervocalicá. Cf. exemple ca: lit. garsas « sunet », vieversys « ciocirlie », maisas « blaná », v. si. méchb, rus. Mex, ríesutas (riesutys) «aluna», rus. opex, kermusé « malin », rus. tlepeMyxa, pol. trzemcha etc. « Exceptiile » acestea sint explicate de J. Otr^bski prin analogie, dar si prin influenta exercitata asupra limbii litua-niene literare de dialectele de tranzitie (lituano-letone), existente intr-o faza mai veche, dialecte in care trecerea lui § (din i-.e. s) la s se produsese in tóate cazurile, adicá si dupa consoanele r, k.
     Trecind la analiza cuvintelor lituaniene cu s din s dupa i si u, J. Otr^bski face urmátoarea remarcá: « Procesul transformàrii lui s in s a cuprins, in limbile prusiana si letona, nu numai pe s din s, ci si pe s din indoeuropeanul k' ; in aceste limbi ambii s, din s si din k\ erau, probabil, pe atunci unul §i acela§i sunet -I dur. In limba lituanianá £ din k’ s-a pástrat netrecut la s, deoareee in epoca prefacerii lui è secund in s, el era, dupa tóate probabilitátile, un sunet inca moale -s, prin urmare, se deosebea de s dur provenit din s. Luind in considerale acest lucru, am putea presupune ca nu putea trece la s nici acel s moale, care se formase din grupul s (din s) + i (« iod »). Un asemenea s s-a velarizat mult mai tirziu, concomitent cu s din indoeuropeanul k'. Dar pe atunci procesul § > s íncetase de a mai actiona » 1.
    Incheind discuoia mai veche in legatura cu tratamentul lui s in indo-iranianà §i balto-slavà, E. Gheorghiev seria: « Tóate aceste dificultáti ar putea fi foarte usor inlaturate, dacá s-ar accepta ca fenomenele expuse mai sus 2 s-au produs independent §i in perioade diferite in limbile indo-iraniene §i balto-slave: cauze asemanátoare provoacà rezultate identice » 3. Acelasi lucru este relevat si de Y. Gheorghiev 4. El arata cá existá motive serioase sá presupunem ca trecerea lui s la s sau eh a avut loe independent si in etape diferite in slava si indo-iranianá. De exemplu, transformarea lui s in eh se observa nu numai in slava, ci si in unele dialecte indiene, farà ca intre eie 5 sa existe legàturi genetice asa de strinse ca intre baltica si slava ori intre balto-slavà si germanica 6. In afarà de aceasta, s-ar putea admite aici §i o influentà ulterioarà a iranienilor asupra slavilor. ìn orice caz, fenomenul nu poate pleda in favoarea inrudirii mai apropíate dintre balto-slavà si indo-iranianà 7.
    3.	Dupà H. Hirt si H. Arntz, pierderea aspiratiti, care a avut drept rezultat confundarea ocluzivelor aspirate cu ocluzivele simple, existente in indo-europeanà ca foneme autonome, ar constituí un indiciu al apropierii mai mari dintre balto-slavà si indo-iranianà.
Se §tie insà cà in ramura indicà fenomenul nu s-a produs: aici bh, dh si gh s-au pàstrat. Cf. v. si. byti «a fi», lit. buti, let. büt, dar ser. ábhüt «a fost»,
      1	Op. cit., p. 33.
     2	Trecerea lui s la / sau eh.
      3	Op. cit., p. 13.
      4	MccjtedoecmuH ..., p. 235.
     5	Adicà intre limbile slave fi dialectele indiene.
     6	Faptul fusese semnalat incà de Lasiczius in « Indogermanische Forschungen », LI, p. 196. Cf. fi E. GHEORGHIEV, op. cit., p. 12.
      7	Vezi insà indoielile lui E. GHEORGHIEV, op. cit., p. 13. Cf., in schimb, Bonpocu Memo-òuku ..., p. 121—124, unde se vorbefte de tendinte paralele ìn diverse limbi indo-europene.
105