ín documéntele de relatii \ h ík a se foloseste frecvent pentru a desemna ■orice casa, inclusiv casa domneascá ca in exemplele: ph-kjkS A^icapio jfHJKS Aa KpaTHTí * sá inapoiati casa lui Hanás mesterul de arcuri » (1431—1432, Bogdan, Relatii, d. 38, p. 61); (A$t 11 nitor 8 Kauií \'HJKe « mánlnca si beau In cásele voastre » (1476, Bogdan, Relatii, d. 101, p. 126) Radu cel Mare trimi-|índ la Brasoveni sá cumpere cojoace si postav le serie: Me kSíihth hckoh kojkSch hito a\h TpeiíStoT 8 \ h jk 8 rocnoACTK» a\h «va cumpára niste cojoace ce-mi trebuie la casadomniei mele» (1496—1507, Bogdan, Relatii, d. 203, p. 242).
    Prin \ tt o p k se desemneazá « curte, curte domneascá, casá, asezare, bordei ,sála§ ». Termenul apare frecvent in documéntele din Moldova si in cronieile moldovenesti dar in documéntele muntene^ti si in cele de relatii apare rar. ak*P'k este un cuvint general slav mostenit din slav. com. *dvorb 1.
    In Moldova ak«P'i> apare ín special ín formule stereotipe de danie si intárire aláturi de ac,íMK care este preponderent. De pildá: cena H(¡f)... rAe ec(T) AKop'h h(x) « satele lor. . . unde este curtea lor » (1429, Gost. Doc. I, d. 86, p. 269); a*»ah h noTKp-kAHAH ecMH ... certa... rAe kki(a) fOpi'eiu a|í»P‘> « am dat si am intárit. .. satele. . . unde a fost curtea (casa) lui Iurie » {1456, Cost., Doc. II, d. 155, p. 577). Costáchescu traduce A^op-h prin curte dar la p. 579 afirmá cá la Acad. Rom. mss. 2812 f. 93 v. se aflá un regest al acestui document in care serie «unde a fost casa lui Iurie» ceea ce este un indiciu ca a k © P'■» este sinonim cu a oí» si \'h >k a precum reiese si din exemplul urmátor: oi/’haah ecA\w iimt-k AK«pn Tarapé h a<Ji'h ec'ww H)fk AíOHACTiipeKH «am luat cinci bordeie de tátari si le-am dat mánástirii » (1441, Cost. Doc. I, d. 31, p. 92 si formula aproape identicá in d. 32, p. 95).
    Documente din Jara Romineasca: h a^P Ha A\-kcTe x’HHaTeiiiTWM («si curtea pe locul Hinátestilor » (1388, P. P. Panaitescu, Doc. T.R., d. 8, p. 48).
     Documente privitoare la relatii: c*t K3eAH kohh H3 A\oera A k o p a « au luat (furat) caii din curtea mea» (1432—1433, Bogdan, Relatii, d. 24, p. 45).
    Exemple din Cronici: k'k Xp'KAOKCKkiy napcKkijf A k ® P b X' «la curtile domnesti de la Hirláu» (Crónica lui Macarie, Cronici, p. 80); cao^mh cm H-bKoeAxoy 3A0A"bio o\"hth Ha ero Asop’k « s-a intimplat unui oarecare ráu-fácátor sá intre la curtea lui » (Ylad Tepes, Cronici, p. 206).
    Mardarie Cozianul inregistreazá termenul a k o p k pe care il traduce KÍpTe (p. 136) dar fórmele verbale derívate din aceeasi rádáciná cum ar fi K'KAKOpAio cm si K'KAKopMeT cm (p. 119) le traduce prin ck^mSecKS-A\/ti si c'kAjRinS/'RiiiTe ce ceea ce, dupa párerea noastrá, constituie dovada cá a k ^ P ^ avea si sens de casá, locuintá.
     A k o p k n-a intrat in limba rominá dar verbul a dvori format din aceeasi rádáciná a rámas in limba noastrá ca arhaism.
     In cadrul slavonei de la noi, \ p a a\ -k ca si derivatul \* p a a\ h h a numai in cronici redau notiunea de « casá, locuintá » iar in documente inseamná «bisericá, minástire sau patronul unei biserici». jfpaAVk provine din slav común *chormb2 si se pástreazá ín limbile: rusa ín douá variante fonetice a) xpaM (ca slavonism bisericesc) si b) xopoM (cu polnoglasia specificá); cehá chrám, bulgará si sírbocroatá xpaM. In limbile slave moderne, ca §i ín documéntele noastre, cuvintul desemneazá «bisericá, templu, locas de
     1	Vezi A. MEILLET, Le slave commun, Paris, 1934, p. 496.
     2	VASMER, REW, t. 3, p. 270.
141