VII. RECENZII §1 NOTE BIBLIOGRAFICE
    CJ1ABHHCKMfl APXMB. CóopmiK CTaTeii h MaTepiiajion. Hiijja-T-eabCTBO AKa^eMHH Hayit C.C.C.P. MocKBa (I), 1959, 355 p.; (II), 1961, 271 p.
      Aceste volume de studii fi materiale, privind istoria medie fi modernà a diferitelor popoare slave, precum fi unele probleme de istorie interslavà cu referiri la istoria ^àrii noastre, atrag In mod deosebit atentia istoricilor slavifti. Majoritatea problemelor dezbàtute sìnt noi sau constituie contribuii noi, bazate pe cercetàri de arhive.
      Cele patru studii principale ale primului volum se reterà la istoria bulgara, iugoslava $i lituanianà. La rubrica « discucii fi recenzii » se publicà fapte articole privind probleme de istorie cehà, slovenà, bulgaro-rusà, iugoslavà. Unele texte inedite care se publicà in volum sint din istoria polonezà fi bulgara.
      O problema importantà de vechi drept slav este tratatà de M. Andreev in studiul He.ih emcji jiu «3okoh coydHuü AwdbMí» dpeeneóojieapcKUM mpuòunecKUM naMnmnuKOM (Este oare codul « Legea judecà^ii oamenilor » un monument de vechi drept bulgàresc?) (p. 3—22). Aceastà problema a fost dezbàtutà de-a lungul anilor (1829—1956) de càtre jurifti fi istorici rufi *, bulgari, sirbi fi cehi. Potrivit unei teorii mai vechi, textul legii in cauzà era considerai un monument de vechi drept bulgàresc. O teorie mai nouà susine insà cà aceastà lege fi-ar avea originea nu in Bulgaria, ci in Moravia fi Panonia. Aceastà din urmà pàrere este susfinutà de lingvistul J. VaSica fi de juristul fi istoricul
A.	Schmidt.
      Reluind problema, M. Andreev face mai ìntìi o analizà comparativa a situa^iei existente in momentul creftinárii (secolul X) in Bulgaria, pe de o parte, fi In Moravia fi Panonia, pe de altà parte. Faptul cà in acest Cod sint prevàzute pe de o parte màsuri pentru combaterea pàginismului fi pe de altà parte màsuri pentru consolidarea religiei creftine ca ideologie a clasei feudale, duce pe autor la concluzia cà legea a fost intocmità in Bulgaria. Un alt argument adus de autor in sprijinul provenienti bulgare a Codului este omiterea ìn 3aKOH coyAHtiH moffbM a textului de la capit. XVII al lui « èxXoyal (ìu^avTtval » din care sint imprumutate o serie de alte articole. Capitolul menzionai a fost insà omis pentru motivul cà el se referà la comba terea unor erezii incà necunoscute in Bulgaria. In restul Codului figureazà o serie de probleme care se gàsesc in Responsa papei Nicolae la scrisorile tarului Boris, fapt care iaràfi indicà originea bulgarà a Codului.
      La arguméntele de mai sus, bazate pe analiza Codului, autorul adaogà citeva contra-argumente la pàrerile, slab sus^inute, ale lui I. Valica fi A. Schmidt, fi conchide cà 3aKOH coyflHbiìi jnoflbM este un monument de vechi drept bulgàresc, redactat indatà dupà conver-tirea poporului bulgar la creftinism.
      In articolul K eonpocy o nanam etnopoù 6o.Kapo-eu:ianmuüa<oü boühoü npu CuMeoue {Cu privire la problema inceputului celui de al doilea ràzboi bulgaro-bizantin in vremea lui Simeón) (p. 23—29), A. P. Kajdan aduce o rectificare importantà. Dupà pàrèrea istoricului burghez V. N. Zlatarski, Campania lui Simeón ar fi inceput in iulie-august 913. Fàclnd aceastà afirmare, V. N. Zlatarski s-a bazat numai pe cronica lui Simeón logofàtul fi a nesocotit cu totul alte izvoare prefioase, cum sìnt « Viafa lui Vasilie cel Nou », « Viata patriarhului Eftimie » f.a. Comparind aceste fi alte izvoare contemporane, A. P. Kajdan
      1 In prezent savanfii sovietici M. N. Tihomirov ?i L. V. Milov au in pregitire o lucrare de mari proporci consacrata acestui monument important al vechiuiui drept slav in generai („Bonpocw hctophh", voi. 6/1960, p. 124).
493