in cele consacrate nemijlocit literaturii clasice ruse, cit §i in cele care abordau problemele literaturii noastre nazionale sau ale traducerilor din literatura universalà, G. Dobrogeanu-Gherea §i G. Ibràileanu au recurs adesea la operele clasicilor rusi luind numeroase exemple pentru ilustrarea obligativitàfii tendinei in artà, a conexiunii dialectice intre artist, mediu §i opera artisticà, a tezei cà scriitorii mari au avut intotdeauna o atitudine civica fermà §i concepii progresiste §i cà tocmai datorità acestui fapt operele lor s-au bucurat de popularitate, au contribuit substantial la trezirea sentimentului patriotic si la formarea con§tiinfei cetàfene§ti, la demascarea tarelor societari bazate pe clase antagonice, fiind astfel deosebit de utile in opera de dezvoltare a societàri. Unii critici, in primul rind C. Stere §i G. Ibràileanu, au sesizat parcial, cu ajutorul criticii ruse progresiste, contradicfiile creafiei tolstoiene, dar nu au putut explica §tiinfific cauzele lor, deoarece nu au fost inarmafi cu concepta marxist-leninistà asupra dezvoltàrii societáfii. C. Stere a ancorat ulterior in politicianism liberal, iar Garabet Ibràileanu, « spiritus rector » al celei mai progresiste ?i valoroase reviste literare romine§ti de la inceputurile veacului nostru, in perioada cind serie articolele mai sus amintite despre Tolstoi, de?i renunfase la criteriul luptei de clasà aplicat in critica literarà la inceputul carierei sale, cind colabora la revistele muncitore^ti « Munca », « Rominia viitoare » §i « Evenimentul literar », totu§i, ràmlnind pe pozifii democratice, in numeroasele insemnàri pe marginea operelor lui Tolstoi, pe lingà o subtilà analizà a eroilor §i a compozifiei romanelor, formuleazà aprecieri valoroase, apropiate de interpretarea leninista a creafiei tolstoiene si a semnificafiei ei. (Avem in vedere mai ales consideratile referitoare la preponderenfa viziunii realiste fata de profetile paseiste).
    Expunindu-iji pàrerile despre situala social-politicà din Rusia, reflectatà in operele scriitorului, criticii progresisti atràgeau concomitent atenfia asupra stàrilor de lucruri din fara noastrà si ilustrau astfel, prin exemplul unor opere geniale, necesitatea orientàrii realist-critice a literaturii romine, semnifi-cafia socialà a mesajului ideologico-politic al operelor de artà, relevau funefia lor cognitiva si educativa. Dupà cum am aràtat mai sus, C. Dobrogeanu-Gherea, analizind creatia tolstoiana, propaga ideile socialismului, iar alfi critici se sprijineau freevent pe operele marelui scriitor in lupta indirjità pe care o duceau impotriva esteticii idealiste §i pentru demascarea plàgilor sociale din Rominia burghezo-mosiereascà.
    Aladar, decenii de-a rindul Tolstoi a fost pentru criticii democrat romini un aliat constant in stràdania lor de a contribui eficient la crearea unei litera-turi realiste valoroase, cu un inalt mesaj social.
JIEB TOJICTOfi B PYMBIHCKOñ KPHTHKE (1890-1917)
( Pe3WMe )
    B cBeTe yKa3aHHil B. H. JleHHHa o tom, mto Bonpyr TaopqecTBa JI. H. Toji-croro pa3BepHyjiact oerpan 6opb6a Me>Kfly pa3JiniiHbiMH b HfleiÌHOM othouichhh JiarepHMH, aBTop conocTaBJiHeT mhchhh pyMbiiicKHx nncaTejieñ h kphthkob Kan HynjiHy 3aM(})HpecKy, K. iJoópoflutaHy-repH, Okt. K. TacjiayaHy, H. ftopra, K. C/repe (IIIapiojiHHy), C. Mereamum (CoBeno), TapaSeT H6p3HJiHHy n ap. onpeaejiHH hx ocreTH^iecKHe B3rjiHflbi Kan 0Tpa>KeHHe hx KJiaccoBbix no3HUHH.
279