confinimi diverse « sfaturi ». Opera a fost càutatà 1. Acelafi scriitor a dat apoi Rada otce k synu (lnvàj,àturile unui tata càtre fiu). E aci un amestec de invasatura moralà fi cavalereascà, pentru ca tinàrul sa devinà un « nobil desàvirfit »2. Literatura de aspect parenetic, inspirata fi conceputà laic, coboarà la realità^ istorice fi sociale.
    In sensul acesta nou, Baldassare Castiglione serie II Cortegiano3. E cea mai ilustra opera a genului In spiritul Renafterii. De remarcat faptul cà autorul a fost indemnat s-o serie — màrturisefte singur — fi de Ciropedia lui Xenofon, pe lingà Republica lui Platon fi De oratore al lui Cicero. Castiglione prezintà Intr-o forma cumpànità tipul ideal al curteanului instruit. Scrisà intentionat intr-un grai italian viu fi expresiv, opera a fost tiparità in numeroase edi^ii fi tradusà in multe limbi moderne 4.
    Umanistul polon Lukasz Górnicki, care facuse studii in Italia Intre 1556—1559, o prelucreazà liber, inlocuind numele personajelor, adàuglnd elemente folclorice fi làslnd la o parte ceea ce nu se potrivea cu via^a unui curtean polon 5. Opera lui Górnicki are o valoare literara deosebità 6. De altfel, se poate spune cà tema favorita a literaturii polone din secolul XVI este « virtutea » omului7. In acest sens a creat si M. Rej.
     In rindul acelorafi scrieri literare se afeazà fi realizarea spaniolului Antonio de Guevara: Libro aureo del gran emperador Marco Aurelio con el Relox de Principes, tradusà in multe limbi, iar in romlnefte prelucratà de N. Costin sub titlul Ceasornicul Domnilor8. Preocuparea educarti fiilor de monarhi, in vremea Renafterii, a fost extrem de vie fi tratatele laice, alcàtuite cu acest scop, s-au ràspindit vertiginos. S-a ajuns apoi fi la làrgirea cercului celor educati, nemàrginindu-se numai la principi. Astfel, in Polonia, in sec. al
XVI-lea, Stanislaw Koszutski traduce fi publicà in 1588 opera umanistului neamt Reinhard Lorichius, De institutione principum, cu scopul de a invàda
     1	Pentru regele ceh Ludovic (1516—1526), Jan Dobrovski a tradus-o din cehâ în latinâ çi s-a tipârit în mai multe edi^ii : Nürnberg, 1520; Cracovia, 1521; Breslau 1614. O traducere germanâ a dat Venzig: Der Neue Rath des Hern Smil von Pardubic, Leipzig, 1850, citât de A. N. PYPIN çi V. D. SPASOVICI, OÔ3op ucmopuu cmuhhckux Aumepamyp, St. Petersburg, 1865, p. 262.
     2	PAVEL VÂSÂ çi ALOIS GREGOR, Katechismus dfjin âeské literatury, Brno, 1925, p. 29; ßT. CIOBANU, Istoria lit. rom. vechi, Bucureçti, 1947, p. 76.
3	Cf. çi P. P. PANAITÉSCU, Inväfäturile lui Neagoe liasarab Bucureçti, 1946, p. 19.
      4	Edifia princeps a apârut la Venefia in aprilie 1528. La sfîrsitul anului o noua édifié la Florenfa, urmatà de trei reproduceri. în 1529 o noua édifié la Parma, iarîn 1533 alta la Venefia etc. S-a tradus în spaniolä, francezä, englezä, germanâ çi chiar flamandâ. Cf.
C.	ANTONIADE, Principese, curteni fi curtizane, Bucureçti, 1939, p. 137. çi urm.
     6 Cf. AL. BRÜCKNER, Dzieje narodotvej literatury polskiej, Varçovia, 1924, t. I, p. 79.
     6	Edifia princeps: LUKASZ GÖRNICKI, Dworzanin polski » (Curteanul polon), Cracovia, 1566, reprodusa dupa primul râzboiu mondial de prof. Stan Lempicki în «Wielka Biblioteka », Varçovia, f.a. 362 p. ; o noua édifié criticä a dat Roman Pollak în «Biblio-teka Narodowa», Nr. 109, Cracovia, 1928. S-a tradus çi în germanâ mai tîrziu : Der polnische Demokrit als Hofmann, Stuttgart, 1850. Pentru valoarea operii citez P. CHMIE-LOWSKI, op. cit., I, p. 192 §i IGN. CHRZANOWSKI, Historija literatury Polski, ed. X, Cracovia, 1930, p. 141—142.
     7	JULIAN KRZY2ANOWSKI, Literatura polska, în « Swiat i zycie », t. IV, (Liov, 1936), col. 224—225.
      8	Edifia princeps a originalului apare anonim la Sevilla in 1528; edifie refäcutä §i semnatä: 1529. Pentru räspindire çi versiunea romineascä: N. CARTÖJAN, Ceasornicul Domnilor, Bucureçti, 1941, p. 12 §i urm.
315