care ar fi modelul sàu. Asa dar, spune D. Zamfirescu, Invàfaturile reflectà momentul politic al lui $tefan cel Mare, teoretizat, pufin timp dupà moartea sa, de domnul muntean Neagoe Basarab. Doctrina politica a 1 nvàfàturilor reprezintà deci vremea cind fàràmitarea feudalà este inlàturatà de statuì centralizat domnesc, la sfirsitul secolului al XY-lea §i la inceputul celui urmàtor. In acest caz autorul Invàfàturilor poate foarte bine sa fie identificat cu Neagoe Basarab, a càrui domnie cade tocmai In aceastà vreme.
     In realitate, lucrurile nu sint a§a de simple; lupta pentru centralizarea statului feudal, dusa de domnie impotriva marii boierimi, a finut multa vreme, a cunoscut multe vicisitudini, si intre acestea sint douà momente istorice culminante, unul in vremea domniei lui $tefan cel Mare, celalalt in a doua jumàtate a secolului al XVI-lea. Unul, cel dintìi, este momentul inlàturàrii de la cirmà a marii boierimi stàpine pe domenii care se bucurau de imunitàfi, ocine, unde boierii au stàpinire economica, politica, militarà §i judiciarà; al doilea, dupà constituirea centralizàrii statului, cind boierimea nouà, bazatà pe exploatarea domeniului pentru productia de màrfuri pentru piafà, pe sistemul clàcii, luptà pentru acapararea cirmuirii centrale a statului, formin-du-se o oligarhie boiereascà in fruntea statului feudal centralizat. Intrebarea este, care din aceste douà momente ale dezvoltàrii politice §i sociale a Jàrii Romine§ti corespunde cu ideologia din Invà\àturile atribuite lui Neagoe Basarab, epoca ofensivei domnesti pentru crearea statului centralizat domnesc, sau aceea a apàràrii pozitiei ci§tigate de domni, impotriva boierimii, in preajma creàrii statului nobiliar in Tàrile Romine? Autorul ìnvà\àturilor luptà pentru cìstigarea unei situatii preponderante a domniei sau pentru apàrarea unei pozitii create §i care se vede contestata ? Aici stà toatà problema auten-ticitàtii Invàfàturilor : in primul caz, eie infàti^eazà societatea feudalà din J1 àrile Romine la sfirsitul secolului al XV-lea §i la inceputul celui urmàtor, cuprin-zind cronologie (dar nu din punct de vedere al politicii domne§ti x) domnia lui Neagoe Basarab, in al doilea caz ìnvà\àturile oglindesc societatea romi-neascà din a doua jumàtate a secolului al XVI-lea, §i aceastà scriere nu mai poate fi atribuità lui Neagoe vodà, ci unui scriitor politic, care a pus opera sa sub numele respectat al lui Neagoe, pentru a cl§tiga autoritate in prezen-tarea sfaturilor privitoare la cirmuire.
     Este necesar sà prezentàm aici, foarte pe scurt, rezultatele istoriografiei noastre marxiste in cercetarea evolutiei statului §i a societàtii romine^ti in veacurile al XV-lea — al XVI-lea 2.
     Faramitarea feudalà in Moldova §i in Tara Romineascà fine pinà in ultimul sfert al veacului al XV-lea, ea este rezultatul necesar al situafiei economice, al lipsei unui comerf intern mai dezvoltat. Domeniile feudale sint destinate numai hrànirii si intretinerii stàpìnului §i a cetei lui de slugi militare. De aceea aceste domenii cu economie inchisà sint Inchise §i din punct de vedere politic. Eie se bucurà de imunitàfi recunoscute de privilegiile domnesti, prin
      1	Pentru aceasta vezi paragrafai urmàtor.
      2	Pentru aceastà schifa a dezvoltàrii societàri romlne^ti, am folosit Istoria Rominiei, voi. II, publicatà de Academia R. P. R. Bucurefti, 1962, precum §i lucràrile lui BARBU ClMPINA, Dezvoltarea economici feudale fi inceputurile luptei pentru centralizarea statului in a doua jumàtate a secolului al XV-lea in Moldova fi In fara Romineascà, in: Academia R.P.R., Lucràrile sesiunii generale ftiinfifice, 1950, $i acela^i, Cercetàri cu privire la baza sodala a puterii lui $tefan cel Mare, in volumul colectiv, Studii cu privire la $tefan cel Mare, Bucure$ti, 1956.