în legäturä cu modul de a expune capitolul referitor la particularità|.ile limbii slave vechi, considerarli cá fi-ar fi atins mai bine obiectivele propuse dacá ar fi fost prezentat mai pe larg pentru cá numai afa ar fi fost mai eficiente referirile la trásáturile specifice ale slavonei de la noi.
      1. D. Negrescu intituleazá capitolul de prezentare a textelor astfel : Texte paleoslave chirilice fi glagolitice din veacurile IX—XI . . . (p. 131). In legáturá cu acest tltlu avem doua obiectii : 1. Deoarece nu s-a pástrat nici un text din sec. al IX-lea, cel mai vechi text Foile chieviene apanine sec. X (fi afirmaba autorului, p. 62) credem cá trebuie corectat astfel : . . . din veacurile X — XI. 2. Cít privefte ordinea prezentárii textelor,—autorul íncepe cu texte de redactie,—credem cá ar fi fost mai indicat ca, finínd seama in primul rind de criteriul cronologie, sá se prezinte mai Intíi textele glagolitice, apoi cele chirilice fi la urmá diversele redac^ii slavone.
      Relativ la modul de alcátuire a glosarului slavo-romin — care de altfel este deosebit de bogat fi util — considerám cá ar fi fost mai eficient ca la termenii specifici slavonei de la noi sá se facá aeeastá menÇune importantá care ar ufura conturarea trásáturilor lexicale fi relevarea bogáfiei fi diversità^ elementelor lexicale ale slavonei noastre. Cu o astfel de men^iune nu ar fi apárut pe acelafi plan termeni din textele slave vechi aláturi de cuvinte ca : KaMoyiurH, 6npx<irk, c«¿oui-k (c»awiuiO, eoyprapi, ciutAoroMiH* etc. etc.
      în glosar s-au strecurat únele scápári : astfel la cîfiva termeni ca de pildá : apoAtar-k, aivk. R-kCdiiíHaa, Hi«,\m, oukujtk; otp«>ii»h. npi-Awei. etc. s-a omis sá se indice ce parte de vorbire sínt; la únele verbe cum ar fi: sopen™, kmhhhth; bichahth, nnmcarn etc. se indicá numai forma infinitivului defi in general la verbe se indicá fi prezentul pers. I-a fi a Il-a sing. Nu ni se pare necesará — cu atît mai mult cu cît nu este eonsecventá — indi-carea ín glosar a unor forme de adjective determinate ca de pildá : auvuh sau prezenta gradului Superlativ format cu np+- în exemple ca : np-tiMmt, up U liin. npl-A*':«», np'fc.MoyAP'v <npkAlXAPk), liptcRlcTA>, nplíCRAT'k etc.
      Observable de mai sus nu diminueazá valoarea incontestabilá a lucràrii profesorului
I.	D. Negrescu fi interesul pe care aceasta íl suscita. Mieile lacune semnalate nu pot ín tuñeca importanza unei astfel de lucrári necesará tuturor celor care se preocupá de studiul slavonei de la noi fi de istoria culturii fi literaturii noastre vechi in limba slavà. I)upä lectura lucràrii, constatám cu plácere cá obiectivele propuse au fost realízate astfel Inclt, prin cantabile arátate, lucrarea justificá increderea celor ce o consulta.
LUCIA DJAMO
   MARIA BRODOWSKA HONOWSKA, Slowotwórstwo przymiotnika w j^zyku staro-cerkiewno-slowianskim, Wydawnictwo Polskiej Akademii Nauk, Krakow-Wroclaw-Warszawa, 1960, 276 pag.
      Cunoscutà prin intensa sa activitate ftiinjificà, slavista Maria Urodowska-IIonowska de la Universitatea Jagiellonà din Cracovia a publicat in ultima vreme un nou fi prejios studiu de slavà veche, monografia intitulatà « Formarea adjectivelor in limba slavà veche ».
      Autoarea Ifi propune: 1) sà intocmeascà o listà compietà a sufixelor adjectivale in slava veche; 2) sà urmàreascà productivitatea fiecàrui sufix in parte; 3) sà determine prin-cipalele posibilità^i funzionale ale sufixelor respective.
      In tratarea primelor aspecte, autoarea pornefte de la clasificarea adjectivelor din slava veche dupà caracterul ràdàcinii de la care provin, impàr^indu-le in nominale fi verbale. Adjectivele derivate de la ràdàcini nominale sint impartite in cinci categorii semantice, dupà cum provin de la nume de fiin^e sau de lucruri, de la nume aparjinind subgenului personal, sau de la abstracte nominale fi verbale.
      In alte cazuri, autoarea deosebefte, in cadrul derivarii cu acelafi sufix, adjective provenite de la o ràdàcinà slavà sau stràinà. Astfel printre derivatele cu sufixul -ovt/1 -evt, se citeazà ca provenite din cuvinte slave: pastuxovi. prédaditelevi, roditelevt, spasovi etc. ; din cuvinte de origine stràinà : arxaggelovi, arxiereovi, clsarevi, diavolovi, farisèovt etc.
      Tot in cadrul sufixului -ovt autoarea dà o bogatà listà de adjective derivate din nume proprii (111 adjective). De ex.:
     Adamovt, Andriovt, Apolonovt, Enosovt, losifovt, Kasamovt, Melxievi, Timeovt etc. 34 -c. 11
529